Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HÂRÂITOARE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru HÂRÂITOARE.

HÂRÂITOR

HÂRÂITÓR , - OÁRE , hârâitori , - oare , adj . , HÂRÂITOÁRE , hârâitori , s . f . 1. Adj . ( Despre glas , vorbire , sunet ) Care hârâie ; hârâit ^2 . 2. S . f . Jucărie cu care se produce ( prin rotirea unui dispozitiv ) un zgomot specific , dogit . [ Pr . : - râ - i - ] - Hârâi + suf . -

 

HÂRÂIALĂ

... HÂRÂIÁLĂ , hârâieli , s . f . Zgomot răgușit și hârâitor

 

HÂRÂIT

... HÂRÂÍT^2 , - Ă , hârâiți , - te , adj . 1. ( Despre glas , vorbire , sunete ) Care hârâie , hârâitor . 2. ( Despre mecanisme , obiecte etc . ) Stricat , hodorogit , uzat . - HÂRÂÍT^1 , hârâituri , s . n . Zgomot produs de frecarea unui obiect de altul , de un mecanism stricat ...

 

HÂRCÂI

HÂRCÂÍ , h ? rcâi , vb . IV . Intranz . A respira cu greutate , scoțând zgomote răgușite și hârâitoare ; a hârâi . [ Var . : hârcăí vb . IV ] - Formație

 

SCÂRȚÂITOR

SCÂRȚÂITÓR , - OÁRE , scârțâitori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care scârțâie , care produce un scârțâit ^1 ; care se aude strident , care produce o senzație auditivă neplăcută ; scârțâit ^2 . 2. S . f . Dispozitiv ( rudimentar ) de lemn prevăzut cu aripioare care , mișcate de vânt sau cu mâna , produc un zgomot strident și alungă păsările din semănături . 3. S . f . Hârâitoare . 4. S . f . Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu frunzele înțepătoare și cu flori verzui ; troscoțel ( Polycnemum arvense ) . [ Pr . : - țâ - i - . - Var . : scârțiitór , - oare adj . ] - Scârțâi + suf . -