Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HRĂNI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentru HRĂNI.
CARNIVÓR , - Ă , carnivori , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se hrănește mai ales cu carne . 2. S . n . ( La pl . ) Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne , având carnasiere și canini lungi și ascuțiți ; ( și la sg . ) animal din acest
ERBIVÓR , - Ă , erbivori , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se hrănește numai cu plante . 2. S . n . ( la pl . ) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante ; ( și la sg . ) animal din acest
... HRĂNÍRE , hrăniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) hrăni și rezultatul ei ; alimentare . - V. hrăni
HRĂNÍT , - Ă , hrăniți , - te , adj . 1. ( În sintagma ) Bine hrănit = gras , rotofei . 2. ( Reg . ; despre vin ) Devenit tare prin
... HRĂNITÓR , - OÁRE , hrănitori , - oare , adj . Care hrănește bine ; nutritiv . - Hrăni
LIPITÓR , - OÁRE , lipitori , - oare s . 1. S . f . Specie de vierme anelid din apele dulci , cu corpul alungit , prevăzut la cele două capete cu câte o ventuză , care se hrănește cu sângele animalelor de al căror corp se lipește ( Hirudo medicinalis ) . 2. S . f . Pasăre călătoare arboricolă , nocturnă , de culoare brună - cenușie , cu pete brune sau roșietice , care se hrănește cu insecte ; mulge - capre ( Caprimulgus europaeus ) . 3. S . m . și f . Persoană care are meseria de a lipi . - Lipi + suf . -
... ÎNDOPÁ , îndóp , vb . I . 1. Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( se ) hrăni
ÎNDOPÁT^2 , - Ă , îndopați , - te , adj . Hrănit peste măsură ; ghiftuit ; ( despre păsări ) îngrășat prin îndopare . - V. îndopa . ÎNDOPÁT^1 s . n . Îndopare . - V.
... dureze , a menține . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) procura , a ( - și ) asigura mijloacele necesare traiului ; a ( se ) hrăni
ȘACÁL , șacali , s . m . 1. Mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul , dar mai mic decât acesta , cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit , care trăiește în nordul Africii , în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri ( Canis aureus ) . 2. Epitet pentru o persoană rapace , hrăpăreață ,
ȘERPÁR șerpare , ( 1 ) s . n . , șerpari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Brâu lat de piele ( prevăzut cu buzunare ) pe care îl poartă țăranii ; chimir . 2. S . m . Pasăre răpitoare , asemănătoare cu acvila , cu spatele de culoare brună - cenușie și cu pântecele alburiu , care se hrănește mai ales cu șerpi , șopârle și broaște ( Circa�tus gallicus ) . - Șarpe + suf . -