Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IARBĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru IARBĂ.

ÎNIERBA

... cu ierburi un teren sterp . 2. ( Înv . ) A pune într - un loc praf de pușcă , pentru a provoca o explozie . - În + iarbă

 

BRAZDĂ

... și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a ...

 

COSITURĂ

... COSITÚRĂ , cosituri , s . f . 1. Câmp de pe care s - a cosit iarba . 2. Cantitate de iarbă cosită ; nutreț . 3. Rană pe care și - o fac la picioare animalele sau oamenii în timpul mersului , ca urmare a poziției sau a ...

 

ESPLANADĂ

... ESPLANÁDĂ , esplanade , s . f . 1. Suprafață ( plantată cu arbori , iarbă și flori ) aflată , de obicei , în fața unei clădiri importante sau a unui ansamblu arhitectural . 2. Stradă largă având în mijlocul ei alei ...

 

GAZON

... GAZÓN s . n . Iarbă care se udă și se cosește des pentru a fi menținută scurtă , deasă și mereu verde ; suprafață de teren pe care se află ...

 

IERBAR

... IERBÁR^2 , ierbare , s . n . Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor ; rumen ^1 . - Iarbă + suf . - ar . IERBÁR^1 , ierbare , s . n . Colecție de plante uscate , presate între foi de hârtie ( sugativă ) , păstrate în cutii sau în mape etichetate și ... pe grupe sistematice , constituind un material pentru studiile de botanică ; mapă specială în care se păstrează o astfel de colecție . [ Var . : ( rar ) herbár s . n . ] - Iarbă

 

IERBOS

... IERBÓS , - OÁSĂ , ierboși , - oase , adj . 1. Acoperit cu iarbă , bogat în iarbă

 

IERBUȚĂ

... IERBÚȚĂ , ierbuțe , s . f . ( Reg . ) Diminutiv al lui iarbă ; ierbuliță . - Iarbă

 

IERBULIȚĂ

... IERBULÍȚĂ , ierbulițe , s . f . ( Pop . ) Diminutiv al lui iarbă ; ierbuță . - Iarbă

 

OTAVĂ

... OTÁVĂ s . f . Iarbă care crește în același an , după ce câmpul a fost cosit sau pășunat ; p . ext . loc unde crește această iarbă

 

   Următoarele >>>