Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN PRINCIPAL
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 207 pentru IN PRINCIPAL.
PRINCIPÁL , - Ă , principali , - e , adj . Care are o importanță deosebită sau cea mai mare importanță ; de căpetenie , de
... CONTRABARÁJ , contrabaraje , s . n . Baraj de înălțime mică din piatră , din beton sau din lemn , amplasat la o distanță mică în aval de un baraj principal , pentru a preîntâmpina eroziunea fundului albiei și surparea barajului principal
... PREAMPLIFICATÓR , preamplificatoare , s . f . Amplificator utilizat într - un lanț de transmisie înaintea unui amplificator principal , pentru a ridica nivelul semnalului de intrare al amplificatorului principal
... PROTAGONÍST , - Ă , protagoniști , - ste , s . m . și f . 1. Persoană care joacă rolul principal într - o piesă de teatru , într - o operă , într - un film ; p . gener . erou , personaj principal
... ocupă un post , îndeplinește o funcție etc . cu caracter de permanență , pe baza unei numiri făcute după formele legale . 2. ( Persoană ) care apare ca erou principal , care dă titlul unei opere artistice , care interpretează rolul principal
ÎNFRĂȚÍRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) înfrăți și rezultatul ei ; prietenie frățească ; fraternizare . 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din pajiști ;
ÎNFRĂȚÍT , - Ă , înfrățiți , - te , adj . 1. Legat de altul prin relații frățești . 2. ( Despre plante ) Care a dat lăstari din tulpina
ȘCOÁLĂ , școli , s . f . 1. Instituție de învățământ public , unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline ; p . ext . activitate legată de această instituție ; învățătură , învățământ . 2. Fig . Izvor , sursă de cunoștințe , de învățături ; mijloc , sistem de instruire într - un anumit domeniu ; p . ext . învățătură , experiență dobândită pe această cale . 3. Fig . Curent , mișcare științifică , literară , artistică etc . care grupează în jurul ei numeroși adepți ; baza teoretică a acestei
ȘÉPING , șepinguri , s . n . Mașină de rabotat la care mișcarea principală ( cea a sculei așchietoare ) este efectuată pe o direcție perpendiculară pe dimensiunea mai mare a
ȚĂRÁN , țărani , s . m . Persoană care locuiește în mediul rural , având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor ; persoană care face parte din țărănime ; sătean . - Țară + suf . -
ACRÓPOLĂ , acropole , s . f . Citadelă în orașele din vechea Grecie , așezată pe o înălțime și adăpostind principalele edificii