Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IUȚI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru IUȚI.
... IÚTE , iuți , adj . 1. Care acționează sau reacționează repede ; expeditiv , prompt ; care se produce repede , prompt . Om iute . Replică iute . 2. Care se enervează , se supără , se mânie ușor ; irascibil ; violent . 3. Care are gust înțepător ; care produce o senzație gustativă usturătoare ; picant . Mâncare iute ...
... RÉPEDE , repezi , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre mișcări ) Care se produce fără întârziere ; iute , rapid ; ( despre lucruri în mișcare ) care se deplasează cu repeziciune , cu iuțeală ; ( despre ape ) care curge cu repeziciune ; p . ext . ( despre picături , stropi etc . ) care ... Despre dealuri , planuri etc . ) Foarte înclinat , pieziș , în pantă , abrupt . 4. ( Despre drumuri ) Care duce la țintă în cel mai scurt timp . II. Adv . 1. Iute
... IUTIȘÓR adv . ( Pop . ) Nici prea iute , nici prea încet ; potrivit de iute ; repejor . - Iute
... FUGÁCI , - CE , fugaci , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre cai ) Bun alergător , iute la fugă ; fugar . 2. Adj . Fig . ( Livr . ) Trecător , fugitiv . 3. S . m . Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel , cu ...
... IUȚÁRI s . m . pl . ( Reg . ) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă - gălbuie , cu carnea albă , iute la gust ( Lactarius piperatus ) . - Iute
... IUȚEÁLĂ , iuțeli , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este iute
IUȚÍRE , iuțiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) iuți și rezultatul ei . - V.
... cu mișcări foarte iuți , de culoare gălbuie , cu gura prevăzută cu șase mustăți și cu o țeapă sub ochi ( Cobitis taenia ) . 2. Fig . Persoană vioaie , iute
... ȘOIMÉȘTE adv . Ca șoimul ; ager , sprinten , iute
... ȚÚȘCĂ^2 , țuști , s . f . ( Reg . ) Ardei mic , iute ; ciușcă . ȚÚȘCĂ^1 , țuști , s . f . 1. ( Și în sintagma oaie țușcă ) Varietate de oaie înrudită cu oaia țurcană . 2. Basma răsucită și înnodată la ...
ACCELERÁ , accelerez , vb . I . Tranz . 1. A iuți , a grăbi o mișcare , o acțiune ; a urgenta , a zori . 2. A mări