Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOȘTENITOR
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru MOȘTENITOR.
... SEZINÁR , - Ă , sezinari , - e , adj . Moștenitor sezinar ( În sintagma ) = moștenitor
... ȚARÉVICI , țarevici , s . m . Titlu purtat în trecut de fiul țarului desemnat de a fi moștenitor
... CLIRONÓM , - OÁMĂ , clironomi , - oame , s . m . și f . ( Înv . ) Moștenitor
COLEGATÁR , - Ă , colegatari , - e , s . m . și f . Fiecare dintre persoanele care moștenesc o avere lăsată prin testament , considerată în raport cu ceilalți
... COMOȘTENITÓR , - OÁRE , comoștenitori , - oare , s . m . și f . ( Jur . ) Persoană care moștenește împreună cu alții pe cineva , considerată în raport cu aceștia . - Co - + moștenitor
DELFÍN^2 , delfini , s . m . 1. Titlu feudal purtat de unii conți din Franța . 2. Titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței , moștenitorul prezumtiv al tronului ( și suzeran al provinciei Dauphiné ) . DELFÍN^1 , delfini , s . m . 1. Mamifer marin cu corpul în formă de fus , care atinge mărimea de trei metri , cu botul alungit , prevăzut cu numeroși dinți conici , și care trăiește în grupuri compacte în toate mările ; porc - de - mare ( Delphinus delphis ) . 2. ( Art . ) Constelație din emisfera boreală , în vecinătatea Căii - Laptelui . 3. Procedeu tehnic de înot în care sportivul , culcat cu fața în jos , înaintează la suprafața apei prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor , dinainte spre înapoi , coordonată cu bătaia simultană în plan vertical a
DEVOLUȚIÚNE , devoluțiuni , s . f . Devoluțiune succesorală ( În sintagma ) = transmitere a unei averi la
... Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și - au împărțit imperiul după moartea acestuia ; persoană care avea acest titlu . 2. Titlu purtat de prințul moștenitor
... ERÉDE , erezi , s . m . ( Livr . ) Moștenitor
FIDEICÓMIS , fideicomisuri , s . n . ( Jur . ) Dispoziție testamentară prin care testatorul dispune ca moștenitorul sau legatarul său să remită unei terțe persoane averea pe care o lasă . [ Pr . : fi -
KRÓNPRINZ s . m . ( În trecut , în Germania și în Imperiul Habsburgic ) Titlu purtat de moștenitorul tronului ; persoană care purta acest titlu . [ Pr . : - prinț ] - Cuv .