Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OFRANDĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru OFRANDĂ.

CONSACRAȚIE

... CONSACRÁȚIE , consacrații , s . f . ( Rar ) Consacrare ; spec . sacrificiu , ofrandă

 

DAR

... n . I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ...

 

JERTFĂ

... JÉRTFĂ , jertfe , s . f . 1. ( În unele ritualuri religioase ) Ceea ce se aducea ca dar divinității ( mai ales vietăți sacrificate pe altar ) ; ofrandă

 

OMAGIU

... supunere al unui vasal față de suzeranul său . 2. Manifestare ( prin cuvinte , gesturi etc . ) a credinței , respectului , admirației sau recunoștinței față de cineva ; ofrandă

 

PLOCON

... Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei ; ( astăzi , fam . ) dar , cadou ( făcut adesea pentru un serviciu , o favoare ) . 2. ( Înv . ) Jertfă , ofrandă . 3. ( Și în sintagma plocon de nume ) Denumire dată , în evul mediu , în țările române , unor dări sau daruri , devenite apoi obligații ale birnicilor . [ Var ...

 

POMANĂ

... POMÁNĂ , pomeni , s . f . 1. Dar , danie , ofrandă făcute cuiva și servind , potrivit credinței creștine , la iertarea păcatelor , la mântuirea sufletului ; milostenie , binefacere . 2. ( În ritualul creștin ) Praznic care se face după o ...

 

SACRIFICIU

... s . n . 1. Renunțare voluntară la ceva ( prețios sau considerat ca atare ) pentru binele sau în interesul cuiva sau a ceva ; jertfă . 2. Ofrandă