Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROȘCATĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru ROȘCATĂ.
SEÍN , - Ă , seini , - e , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre lână , blană ) De culoare cenușie - roșcată . 2. ( Despre oi ) Cu lâna cenușie - roșcată . - Et .
VĂCĂLÍE , văcălii , s . f . 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei , a ciurului și a baniței . 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile , cu consistență lemnoasă , care cresc pe trunchiul arborilor : a ) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă - roșcată ( Fomes pinicola ) ; b ) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere , de culoare brună - negricioasă ( Ganoderma applanatum ) ; c ) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită , cenușie - roșcată , acoperită cu o pieliță subțire și netedă ( Placodes betulinus ) ; d ) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată , albă , apoi brună , cu miros plăcut de anason ( Trametes suaveolens ) . - Veacă ( reg . " văcălie " < sl . ) + suf . -
ȘVAB ^2 , - Ă , șvabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă mică , de culoare galbenă - roșcată ( Phyllodromia
... tropicală a Americii , al cărui lemn , de culoare roșiatică , este întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux ; mahon ( Swietinia mahagoni ) . 2. Adj . invar . Maro - roșcat
AUȘÉL , aușei , s . m . 1. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate , albicioase pe abdomen , cu o pată galbenă - roșcată pe cap ( Regulus regulus ) . 2. Pasăre din familia pițigoiului , cu coada și aripile negre , spatele roșu - aprins , creștetul și gușa albe . ( Aegithalus pendulinus ) . [ Pr . : a - u - ] - Auș ( " moș " , dispărut din limbă , cuvânt moștenit din lat . ) + suf .
BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint -
BIBERÉT , bibereți , s . m . 1. Blăniță de culoare maro - roșcată imitând blana de biber , obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni . 2. Pluș de culoare gri sau maro , din lână sau din fibre sintetice , cu tușeu moale , folosit pentru gulere , căciuli
BIZÁM , bizami , s . m . Mamifer rozător lung de circa 30 cm , care trăiește în preajma apelor și a cărui blană , castanie - roșcată , este utilizată în blănărie ( Ondatra
CARAMÉL , carameluri , s . n . Produs de culoare brună - roșcată solubil în apă , obținut prin încălzirea și deshidratarea zahărului și folosit în cofetărie , la colorarea unor băuturi sau a unor alimente și la prepararea plăcilor
CARNABÁT s . n . Rasă de oi cu lâna semifină , de culoare roșcată - cafenie originară din Bulgaria , a cărei carne nu are mirosul
CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore mare , cu frunze compuse , cu flori albe sau roșcate , dispuse în panicule , și cu fructe necomestibile ( Aesculus