Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUFERINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru SUFERINȚĂ.

GREU

GREU , GREA , grei , grele , adj . , GREU , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă ; care are greutate ( mare ) ; care cântărește mult . Corp greu . 2. Care este împovărat , îngreuiat , încărcat . Sac greu . II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ( din cauza oboselii , bolii , stării sufletești etc . ) . Are capul greu . 2. ( Despre alimente ) Care produce ușor indigestie ; care se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe , necazuri , împrejurări etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea ...

 

COMPĂTIMI

COMPĂTIMÍ , compătimesc , vb . IV . 1. Tranz . A avea sau a manifesta părere de rău față de suferințele cuiva . 2. Intranz . ( Înv . ) A suferi împreună cu altcineva ; a lua parte la suferința cuiva . - Con ^1 - + pătimi ( după fr .

 

DUREA

... DUREÁ , pers . 3 doáre , vb . II. Tranz . 1. A face să simtă o suferință fizică . 2. Fig . A produce cuiva o suferință

 

DURERE

... DURÉRE , dureri , s . f . 1. Suferință fizică suportată de cineva . 2. Fig . Suferință

 

MUCENICIE

... MUCENICÍE s . f . Viața de suferință , de chin a mucenicului ^2 ( 1 ) ; p . gener . suferință

 

NECAZ

... NECÁZ , necazuri , s . n . 1. Stare a celui necăjit ; supărare , mâhnire , tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință

 

PACOSTE

PÁCOSTE , pacoste , s . f . 1. Ceea ce provoacă cuiva mari neplăceri , necazuri , suferințe ; situație în care se află cel asupra căruia s - a abătut o asemenea năpastă . 2. Ființă care provoacă cuiva neplăceri , necazuri ,

 

PATIMĂ

... s . f . 1. Sentiment puternic și violent care copleșește pe om , întunecându - i adesea dreapta judecată ; p . ext . pasiune , iubire excesivă pentru ceva , pornire nestăpânită ; suferință morală . 2. ( Înv . și pop . ) Suferință

 

ÎNCERCARE

... a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse ; punctele obținute în urma acestei acțiuni ; eseu . 4. Lucrare ( literară ) de debut . 5. Necaz , suferință

 

ÎNDURĂTOR

ÎNDURĂTÓR , - OÁRE , îndurători , - oare , adj . 1. Plin de milă ; milostiv . 2. Care suportă cu răbdare suferințele ; răbdător . - Îndura + suf . -

 

AHT

... AHT , ahturi , s . n . ( Reg . ) 1. Oftat , suspin . 2. Durere , suferință

 

   Următoarele >>>