Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRĂIASCĂ!
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 423 pentru TRĂIASCĂ!.
CONTEMPORÁN , - Ă , contemporani , - e , adj . 1. Care există , trăiește , se petrece în zilele noastre , care se raportează la prezent , la epoca de față ; actual . 2. ( Despre oameni ; adesea substantivizat ) Care trăiește sau a trăit în același timp cu . . . , pe vremea . . . [ Var . : contimporán , - ă
... umană ; viață , existență . 2. ( În sintagmele ) Lumea albă = ( în basme ) viața pământească , în care trăiesc oamenii . Lumea neagră = ( în basme ) viața subpământeană , în care ar trăi duhurile rele . Lume de apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune ...
MIRMECOFÍL , - Ă , mirmecofili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . f . ( Plantă ) pe care trăiesc furnici sau care este polenizată de către furnici . 2. Adj . , s . m . ( Animal ) care trăiește în simbioză cu
... NEMURÍRE s . f . 1. Calitatea de a fi nemuritor ( 1 ) ; faptul de a trăi veșnic ; stare a celui ce este nemuritor ; ( în limbajul bisericesc ) viață veșnică . 2. Amintire menită să reziste timpului , destinată să trăiască veșnic ; glorie ...
NEMURITÓR , - OÁRE , nemuritori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( În unele concepții religioase și în basme ) ( Ființă , suflet ) care nu moare niciodată , care trăiește veșnic . 2. S . m . Spec . Zeu , Dumnezeu . 3. Adj . Care este menit să reziste timpului , care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nepieritor . - Ne - +
PĂȚÍT^2 , - Ă , pățiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care a trecut prin multe încercări în viață , care a văzut și a trăit multe ; p . ext . cu experiență , încercat , experimentat . V. păți . PĂȚÍT^1 s . n . ( Rar ) Faptul de a păți ; întâmplare sau șir de întâmplări ( neplăcute ) pe care le trăiește cineva . - V.
PĂDÚCHE , păduchi , s . m . 1. Nume generic dat mai multor specii de insecte parazite care trăiesc pe corpul oamenilor și al unor animale ( Pediculus ) . 2. Nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe frunzele , ramurile sau tulpinile plantelor , hrănindu - se pe seama acestora . 3. Compus : păduche - de - lemn =
PĂDUREÁN , - Ă , pădureni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de pădure , privitor la pădure ; de la pădure , care trăiește sau se găsește în pădure . 2. S . m . și f . Persoană care trăiește într - o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo . - Pădure + suf . -
PARAZÍT , - Ă , paraziți , - te , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Organism animal sau vegetal ) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism , căruia îi provoacă adesea daune , boli sau chiar moartea . 2. Adj . , s . m . și f . Fig . ( Persoană ) care trăiește din munca altora , care nu produce nimic . 3. Adj . Fig . Care nu are un rol util , efectiv ; de prisos , inutil . 4. S . m . ( La pl . ) Perturbații electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice , de telecomunicații etc . , cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din
PARAZITÁR , - Ă , parazitari , - e , adj . 1. ( Despre organisme animale sau vegetale ) Care trăiește și se hrănește pe seama altui organism ; ( despre boli , simptome etc . ) care este pricinuit de un parazit ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre oameni ) Care trăiește ca un parazit ( 2 ) , de parazit ; ( despre viața , modul de trai al oamenilor ) specific paraziților (
... SIHĂSTRÍE , sihăstrii , s . f . 1. Faptul de a trăi