Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRĂSĂTURĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru TRĂSĂTURĂ.
... LÍNIE , linii , s . f . 1. Trăsătură simplă și continuă ( de forma unui fir ) făcută pe o suprafață cu tocul , cu creta , cu creionul etc . 2. Trăsătură reală sau imaginară care indică o limită , o direcție sau leagă ( pe o hartă , pe un plan etc . ) diferite puncte în spațiu . 3. ( Fam . ) Fiecare ... unui serviciu de transport ) . 12. Ansamblu de fire , de cabluri etc . care fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( Mai ales la pl . ) Trăsătură caracteristică ce dă forma , aspectul , caracterul unui obiect , al unui tot , în special al unei figuri ; contur , profil . 14. Fig . Orientare principală , direcție a ...
ȘÁRJĂ , șarje , s . f . I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic , constituită din straturi alternative de minereu , fondant și combustibil . II. 1. Atac violent , în goana cailor , al cavaleriei asupra inamicului , cu sabia sau cu lancea . 2. ( Sport ) Atac impetuos asupra adversarului . III. 1. Creație literară , în general de dimensiuni reduse , care prezintă trăsăturile negative , ridicule ale unei situații sau ale unui personaj într - o formă îngroșată , exagerată , caricaturală . 2. ( Teatru ) Interpretare voit exagerată , prin sublinieri îngroșate ale trăsăturilor unui personaj , folosită de obicei în comedia
AUTOHTONÍSM s . n . Ansamblu de trăsături autohtone ; p . ext . exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale . [ Pr : a - u - ] - Autohton + suf . -
... se manifestă în modul de comportare , în ideile și în acțiunile sale . 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe , zugrăvită într - o operă literară . 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru , al unui fenomen etc . Însușire , particularitate a unui organism . Caractere moștenite ( sau ereditare ) și caractere dobândite ( sau ...
... proprietăți , s . f . 1. Stăpânire deplină asupra unui bun ; ( concr . ) bun material stăpânit , mai ales pământ ( agricol ) sau imobil , în baza unui drept recunoscut . 2. Trăsătură predominantă care caracterizează o ființă , un lucru , un fenomen etc . și care diferențiază o ființă de alta , un lucru de altul etc . ; caracteristică , trăsătură , însușire . 3. Calitate a unui cuvânt , a unui termen , a stilului etc . de a reda exact ideea ...
... ÎNSUȘÍRE , însușiri , s . f . 1. Acțiunea de a - și însuși și rezultatul ei . 2. Trăsătură
... ABSTRACȚIONÍSM s . n . Curent în artele plastice europene , a cărui trăsătură o constituie încercarea de a elimina din reprezentarea operei de artă orice referire la realitățile exterioare , ideile și sentimentele fiind relatate prin pete ...
ANACRONÍSM , anacronisme , s . n . Nepotrivire sau confuzie între fapte , evenimente etc . și epoca în care sunt plasate ; introducere în prezentarea unei epoci a unor trăsături din altă
ANTROPOGRAFÍE s . f . Știință care studiază trăsăturile fizionomice specifice raselor și tipurilor
APROPIÁ , aprópii , vb . I . I. Refl . A se deplasa în spațiu ( tot ) mai aproape de ceva sau de cineva . II. Refl . A fi , a se afla aproape de un anumit interval de timp , de un moment anumit etc . Se apropie noaptea . III. Fig . 1. Refl . A avea însușiri sau trăsături asemănătoare , comune . 2. Tranz . și refl . A - și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva . [ Pr . : - pi -
ARHIFONÉM , arhifoneme , s . n . ( Fon . ) Unitate fonologică superioară fonemului , caracterizată prin îmbinarea unor trăsături distinctive provenind din mai multe foneme