Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VÂNTURARE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru VÂNTURARE.

AERA

AERÁ , aerez , vb . I . Tranz . 1. A introduce aer ^1 ( 1 ) în masa unui lichid , a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă . 2. A răci materialele dintr - un siloz prin introducerea de aer ^1 ( 1 ) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți . [ Pr . : a -

 

AERAT

AERÁT , - Ă , aerați , - e , adj . 1. ( Despre lichide , materiale granuloase etc . ) Tratat prin introducere de aer ^1 ( 1 ) . 2. ( Despre cereale ) Răcit prin introducere de aer ^1 ( 1 ) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți . 3. ( Livr . ) ( Despre texte ) Care are o structură simplă ; clar , limpede . 4. ( Despre pagini scrise ) Cu literele și rândurile spațiate ; cu mult spațiu alb . [ Pr . : a -

 

VÂNTURĂTURĂ

VÂNTURĂTÚRĂ , vânturături , s . f . Vânturare ; ( concr . ) ceea ce rămâne ( ca impuritate ) după vânturarea semințelor ; pleavă . - Vântura + suf . -

 

VÂNTURAR

VÂNTURÁR , vânturare , s . n . ( Rar ) Evantai . - Vânturi ( pl . lui vânt ) + suf . -

 

VÂNTURAT

VÂNTURÁT s . n . Vânturare . Vânturatul grâului . - V.