Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IZGONI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru IZGONI.
Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit
Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit Cîinele izgonit de Grigore Alexandrescu Lupul cu toată prostia Cîrmuia împărăția; Și ca un stăpînitor, Unora le da avere, Altora, pe o părere, Le lua chiar starea lor. Favor, ură schimbătoare, Izgonire sau chemare Al domniei era plan. Cîinele gonit de soartă S-auzise cum că poartă Simtimenturi de dușman; C-ar fi zis, nu știu la cine, Cum că nu este prea bine A mînca atîția miei, Și că dacă le adună Lîna lor pe orice lună, Să-i lase măcar cu piei. Asemenea mari cuvinte, Pe cum fieșcine simte, Nu sînt prea de suferit. Pe loc vrură să-l gonească; Dar politica domnească Alte pricini i-a găsit. A zis că nimic nu știe, Că nu este bun să ție Un rang între curtezani; Că la orice-l rînduiește, Nici o slujbă nu-mplinește, Că nu face nici doi bani. Atunci vulpe, șarpe, broască, Fără măcar să-l cunoască, De prostia lui vorbea. Unul zicea că glas n-are, Altu că nu este-n stare O piatră de jos să ia. Se mira cum de răbdase Domnul, și nu depărtase Pe un cîine ticălos, A ...
Ştefan Octavian Iosif - Copil Copil de Ștefan Octavian Iosif Fragment ... Ieri, mamă, trist trecea pe stradă, Atât de palid și-aiurit Se clătina și sta să cadă, Și zdrențele-atârnau pe dânsul... Eu, mamă dragă, l-am zărit Și m-a-necat deodată plânsul. Da, l-am văzut și astăzi, mamă, Tot da din mâini, vorbea mereu, Și nici nu m-a luat în seamă. Era pe stradă multă lume, Și îmi venea așa de greu Că nu puteam să-l strig pe nume... S-au strâns în jurul lui grămadă, Toți îl făceau bețiv, mișel, El s-a luat atunci la sfadă, Eu m-am apropiat cu teamă... I-am întrebat: "Ce-aveți cu el?" Și ei au râs de mine, mamă!... De-aș fi avut atunci putere Să-i bat pe toți, i-aș fi bătut! Căci de rușine și durere Tot sângele-mi fierbea în vine... Dar am rămas pe loc pierdut Și nu știam ce e cu mine... Mi-e tată doară, și mă doare Să-l văd batjocorit de toți... O, mamă, fii îndurătoare, De ți-a greșit, nu ține seamă, Și iartă-l, iartă-l, ...
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos
Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos Cuvânt de învățătură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos de Antim Ivireanul Că nu pre îngeri cândva au luat, ci sămânța lui Avraam au luat, zice fericitul Pavel în 2 capete cătră evrei. Doao firi mai alĂ©se și mai de cinste au făcut Dumnezeu, adecă cea îngerească și cea omenească; căci că pre înger și pre om i-au făcut Dumnezeu după chipul său, precum zice la capul cel dintâi al Facerii: Să facem om după chipul nostru și după asămânare. Însă nu pentru trup, ci pentru suflet iaste făcut omul după chipul lui Dumnezeu, căci că Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, după cum zice Hristos: Duh iaste Dumnezeu. Îngerul încă iaste duh, că așa zice prorocul David: Cela ce face pre îngerii săi duhuri. Și sufletul omului iaste duh, că iarăș acestaș proroc zice: Lua-vei duhul lor și să vor sfârși și în țărâna sa să vor întoarce. Dumnezeu iaste nevăzut, îngerul iaste nevăzut și sufletul omului iaste nevăzut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, îngerul iaste nemuritoriu și sufletul omului iaste nemuritoriu. Dumnezeu are înțelĂ©gere și voe, îngerul are înțelĂ©gere și voe și ...
Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl
Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învăţat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl nostru carele eşti în ceriuri%E2%80%9C Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos: „Tatăl nostru carele ești în ceriuri“ de Antim Ivireanul Aicea ne învață să știm cum că n-avem alt tată făru numai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheiu, în 25 de capete zice: Și tată să nu chiemați voi pre pământ, pentru că unul iaste Tatăl / vostru cel din ceriuri. Sfințească-se numele tău. Numele lui Dumnezeu să sfințĂ©ște cu lucrurile și cu faptele cĂ©le bune, precum la Matheiu, cap 5 zice: Într-acesta chip să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vază faptele voastre cĂ©le bune și să slăvească pre Tatăl vostru cel din ceriuri. Să vie împărățiia ta. Aicea să roagă sufletul să-și trimiță Dumnezeu împărățiia, adecă ajutorul și dreptatea, ca să-l păzească curat și nebântuit de putĂ©ria păcatului, dupre cum apostolul cătră romani în 6 / capete zice: Să nu împărățească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneț întru pohtele lui. Fie voia ta, cum în ceriu, așa și pre ...
Constantin Stamati - Motanul și bucătarul
Constantin Stamati - Motanul şi bucătarul Motanul și bucătarul de Constantin Stamati Un oarecare bucătar, fiind și cam învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul meu Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce să mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i-aș zice Să ...
Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată, Ramură măslinu-ți dă veselitoare, Șarpe la picioare ai nevinovată ; D-orice măiestrie, zboară, iubitoare ! Cornu-nbilșugării adun-ne îndată ! D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare, Grasul, roditorul, albul piept ne-arată, Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare. Scump însărcinată de flori, spicuri, poame, Dăruiește nouă faceri mii de bine ! Izgonește rele, boale, ciumă, foame ! Prea întemeiete fă s-avem cu tine Sfintele de neamuri prăvili econoame ! Fericirea noastră nezmintită
Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul
Ivan Andreievici Krâlov - Motanul şi bucătarul Motanul și bucătarul de Constantin Stamati Un oarecare bucătar, fiind și cam învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul meu Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce să mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i-aș zice ...
Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"
Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut Pentru nedreptatea ce i s-au făcut de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție O mumă sfîntă dreptate Vino din ceru d-unde ești, Vezi-mi a mea strîmbătate Celor răi să răsplătești, Cerurile din nălțime Rog ca să vă deschideți, Și-a răutății mulțime Ce-i asupră-mi s-o vedeți ; Arătați milostivire La al meu cumplit suspin, Și de este răsplătire Spălați-mi al meu venin. Nu mi-au mai rămas putere Nici alt unde s' năzuesc, M-au pătruns a mea durere Și cunosc că mă topesc. Eu fără zădărnicie Pe streini i-am priimit, Făr-a ști că-s vrăjmași mie Ca pre-ai mei fii i-am iubit Am vrut să fiu hrănitoare La nemernicii barbari, Mumă bună-ngrijitoare, Făr-a ști că sînt tîlhari. I-am priimit părintește Pe flămînd, gol, însetat Și ei acum tîlhărește De tot m-au dărăpănat. I-am ajutat cu mijloace În tot chipul d-ajutori, Socotindu-i fii de pace, Iar nu hoți răzvrătitori. Izgoniți, fugiți de silă D-al lor loc înstrăinați Au aflat la mine milă ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu Capitolul I - Confetăria lui Felix Barla Toate orașele care au ambiție de a se numi capitalia unei țări mari sau mici, fie imperiu, regat sau chiar principat, au câte o primblare favorită; aceasta este locul plăcut unde se adună gloata de bogați sau de acei care vroiesc a fi crezuți de bogați, de târâie-brâu, de curiozi, de alegători după havadișuri (puriștii limbii noastre binevoiască a-mi ierta această expresie barbară), de femei a la mode , de lorete, de oameni de lume, de tineri anglomani, dandis și gentlemeni, riders , de lei și paralei, și în sfârșit acea gloată care prin o generală convenție (iertați-mi că nu zic convenciune ) se numește obicinuit societate aleasă , când de multe ori ea este foarte amestecată. Așa Parisul are Câmpii Elisei și Redul de Bolonia, Viena are Praterul, Berlinul Tier-Garten, Madritul El-Prado și Atocia. Prin urmare și Iașii, ca o capitalie, trebuie și ea să aibă o primblare pentru societatea aleasă a sa. Această primblare este Copoul , care se deosebește de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de ...