Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎNCHIS IN SINE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 116 pentru ÎNCHIS IN SINE.
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... mă, Doamne, ce mi-i face, Numai popă nu mă face, Să mînc pîne bombăită, Și colaci De la săraci. Și apoi, satirîndu-se pe sine însuși, își descrie vîrstele: Cînd eram un holteiaș, Îmblam seara prin oraș, Tot cîntînd și fluierînd, Mîndrulița căutînd. Fetele cînd m-auzea, Luminile aprindea, Porțile ...
... mai mult suflate decât spuse. Întotdeauna pățea așa. Vorbele parcă se-necau, se amestecau, se îmbulzeau la poarta dinților, până ce, în sfârșit, stăpânirea de sine le rânduia, le făcea să iasă una câte una, curate, înșirate, cu darul pe care, într-o măsură, conul Tase îl avea. Tulburarea ținuse două ...
Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii
... vor fi toate unite, pătratul dintre ele să-l tragă afară, apoi, prin locul rămas gol, unul să introducă mâna înăuntru, să apuce bârna care închide poarta, s-o dea-ntr-o parte, să deschiză poarta de perete, și să intre la jidan, să-l apuce în culcuș. La această închipuire ... toată rafinata cruzime de care numai omul este capabil. Care va să zică, e prins în laț, în laț!... "În laț! Iehova!" zise jidanul în sine... "În laț!"... Și atunci, se bătu în piept și se rugă, ca și cum ar fi cerut lui Iehova o inspirație de mântuire. "În laț ...
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... o piatră l-a izbit peste bot, alta la o încheietură, un lemn peste șale și altele plouă... El își iese acum din sine: mașina cea vie dă drumul rezervei de energie - pentru așa moment o păstra -, nici un gând de economie... trebuie cheltuită toată! Opintindu-se din fundul ... și să se vaiete discret de durere. Somnul se capătă mai ieftin decât hrana și deocamdată i-e mai trebuincios: truditul trup se încolăcește binișor, închide ochii triști și adoarme oftând greu din afund. - Toată intervenirea mea acum în favoarea animalului este zadarnică. Degeaba raționez eu de sus de la fereastră ...
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... iar prin care muștile cele mari vor scăpa totdeauna. — Și de ce nu-ți închizi ușa la acest obraznic? — Bine, de-i voi închide ușa, va intra pe fereastă. De ați ști câtu-i de meșter și de înșelător! El au câștigat pe toți robii mei; rugăciunile, lacrămile și ... este înțeleptul ce voi îl căutați. Vă sfătuiesc să vă adresarisiți la Thales Milesianul, căci el își stăpânește sufletul în pace și este fericit cu sine însuși. — Noi de la dânsul am început, au răspuns deputații, dar și el ca și tine, ne-au mărturisit nebunia sa. — Și oare ...
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... iar prin care muștile cele mari vor scăpa totdeauna. — Și de ce nu-ți închizi ușa la acest obraznic? — Bine, de-i voi închide ușa, va intra pe fereastă. De ați ști câtu-i de meșter și de înșelător! El au câștigat pe toți robii mei; rugăciunile, lacrămile și ... este înțeleptul ce voi îl căutați. Vă sfătuiesc să vă adresarisiți la Thales Milesianul, căci el își stăpânește sufletul în pace și este fericit cu sine însuși. — Noi de la dânsul am început, au răspuns deputații, dar și el ca și tine, ne-au mărturisit nebunia sa. — Și oare ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... poarte. SpĂșneți-m acum: pentru ce s-ascunde? Pentru ce nu sunt oameni prin sate? Toți au fugit și nu să știe-unde, Ducând cu sine toate bucate. Au văzut-ați trecând din loc în loc Vrun om, vrun câine sau dobitoc? Cum dară să nu putem noi crede Cumcă suntem ... plânge cu suspinare. Mai toți acu de sineș' uitasă, Numa Neicul încă firea-ș' ține Și la tâmplarea cea mai jeloasă Socotindu-să puțin în sine, Un bun cuget îi nimeri-în minte, Să iasă turcilor înainte, Ca doar va putea ceva să facă Prin rugăminte și plecăciune, Pentru cea țigănime ...
Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei
... nestricată și un fond de multă bunătate, totuși aceste scumpe comori se ascundeau sub un văl de neiertată ușurătate. Astfel, ea nu depărta de la sine nici pe unul din tinerii ce-și făceau o glorie de a o compromite; unuia arunca o ochire, altuia un zâmbet, celuilalt o ... sau drept un copil neștiutor de osebirea ce este între lipsă și avere. Ea singură nu-și putea da samă de ce se petrecea în sine. Cu cât înainta mai mult pe această cale de plăceri, cu atât inima ei se închidea mai tare. Adeseori când, amețită de vuietul vieții, ea ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... câtă vreme Sătana căută cu desfătare Cum chinuita făptură geme, În gânduri căzu și socotele Ce-i pricinuiră-amară jele. Pentru că cugetând el în sine Cumplita sa din ceriu scăpătare, Apoi tot pierdut vecinicul bine Potrivind cu a sa de-acum stare, Așa răcni de jele și-urgie ... mustra pe cei ce-au zis nainte Doară cevaș' cam cu sumeție, Dar', ca să-arăt cât poate să-alinte [17] Pe cineva iubirea de sine, Voi mustra cu vedite pricine. Fieșcare să lăudă-întru-ale sale Și cu oareșcare micșorare, Pe-ale altor socotind tândale; [18] Și toți vă-înșelați ...
Alecu Russo - Critica criticii
... socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere ...
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu 1872 Nuvelă ...și tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrându-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus , înmiit de mare — același lucru. Cu proporțiuni neschimbate — o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi — mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim într-o lume microscopică ...