Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȚINUTĂ FRUMOASĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 643 pentru ȚINUTĂ FRUMOASĂ.
Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei...
... treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă Â adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru ... Pe umeri în jos, îmflat cu dulce de miroase și cântec, Care tremură-n veci în aerul fin al serei. D-umerii goi abia se ține
Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei
... treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă Â adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru ... Pe umeri în jos, îmflat cu dulce de miroase și cântec, Care tremură-n veci în aerul fin al serei. D-umerii goi abia se ține
... pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii ... Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune-ți flori în plete, Mai frumos să te gătești. Potrivește-ți părul bine; Strânge mijlocelul tău, Pieptul plin ca să-ți răsară! S-or uita flăcăi la tine, Și copile tinerele ... ai, frumoasă fată, De ce-ți bate pieptul des? Prahova, după movilă Pentru ce te-oprești mirată Și pleci ochii? Colo-n zare Un flăcău frumos răsare, E Teleajenul, copilă, Simți că este-al tău ales. Semne el cu mâna-ți face; Tu roșești râzând mereu, Și râzând te-neacă plânsul ...
Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"
... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a ...
Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor
... mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să mă refuze. Repede mă arunc într-o birje și alerg la Ionescu, profesorul de latinește. - Dragă Costică ... pe care am lăsat-o la Mari; dar putem afla de la Diaconeasca - șade aci aproape- ea m-a rugat, că știe cât ține Mari la mine și d-ta nu refuzi nimic lui Mari și d. Costică Ionescu profesorul pe d-ta nu te refuză niciodată. - Atunci - zic ... Dăscălescu al meu. - Atunci nu e la mine, e la Georgescu; îl cunoști pe Georgescu? - Nu. Tu nu-l cunoști? ți-e coleg. - Ba da, ține foarte mult la mine, nu e-n stare să-mi refuze nimic. - Atunci - zic eu - mă rog ție, nu mă lăsa!... știu că pot conta ... gândit eu - ce va să zică o întârziere de câteva minute; cum poate nenoroci pe un tânăr! Rămânea Mitică Dăscălescu iar repetent, cu toate că ține la el atâta mamiță-sa Dăscăleasca, la care ține Piscupeasca, la care
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... deteră spre odihnă; dar pândea când unul, când altul. A doua zi, când se revărsa ziorile, ei se pregăteau să treacă pădurea. Făt-Frumos înșelă și înfrână calul, și chinga o strânse mai mult decât altă dată, și porni; când, auzi o ciocănitură groaznică. Atunci calul îi zise: - Ține ... apropie Gheonoaia. Și când venea ea, nene, dobora copacii: așa de iute mergea; iar calul se urcă ca vântul până cam deasupra ei și Făt-Frumos îi luă un picior cu săgeata și, când era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: - Stăi, Făt ... o face d-abia au ajuns până în câmpia unde ai văzut oasele cele multe. Se duseră acasă la dânsa, unde Gheonoaia ospătă pe Făt-Frumos și-l omeni ca pe un călător. Dar pe când se aflau la masă și se chefuiau, iară Gheonoaia gemea de durere, deodată el îi ... i-l puse la loc și îndată se vindecă. Gheonoaia, de bucurie, ținu masă trei zile d-a rândul și rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una din cele trei fete ce avea, frumoase ca niște zâne; el însă nu voi, ci îi spuse curat ...
Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică
... toate-s vechi și nouă toateÅ¥ Și așa fiind, când o minte omenească pătrunzătoare prinde pricina și felul unei întâmplări și le poate ticlui, limpede, frumos și scurt, în vreo, zicătoare ori snoavă, acestea trebue să rămână în mintea tutulor oamenilor din neam în neam; căci se potrivesc pe veci de ... și-i zice: - Domnule, ori îmi plătești până mâine la amiază chiria, or te dau afară din casă... Scurt ! Sau... O mamă de familie, care ține să deie o frumoasă educațiune copilului ei, îi zice: - Puiule dragă ! ori nu-ți mai vârî degetele 'n nas, ori îți rup urechile... Scurt ! Iată ... l-ei fi știind de urmă... Ce zici, fine ? - Ce să-i zic, nașule... Se prea poate, că așa e pasărea... sburătoare și blestemată, nu ține la casă. - Cum să sboare, mă ? - Păi, dacă-i pasăre ? - Pasăre, pasăre; dĂ¡ curcan și găină ai văzut tu să sboare așa departe ? - Ba, n ...
Alexandru Macedonski - Pe sânurile
... cingătoare... Dar Eros, meșter vecinic dulce, sub spasmul lui te-a leșinat, Și sânurile tale macre ca un satir le-am frământat. Eram frumos, dacă ții minte, pe sânurile tale macre... Sfiala te împalidase, plăcerea mă cutremura; Voiseși ș-apoi nu voiseși; porniseși chiar a tremura, Aveai ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... și agricultura și industriile ei derivate; armata, deși în continuu progres, tot lasă încă de dorit în privința moravurilor disciplinare; școala merge binișor; știința se ține sus. Literatura și artele se poate cu siguranță spune că strălucesc în mod cu totul deosebit. Avem o bogată și complexă literatură; avem o mișcare ... cu aceeași dexteritate versul și proza; el înțelege cu o egală siguranță, niciodată dezmințită, toate ramurile de artă - tot ce e mare, bun, adevarat și frumos! Frumosul! a! frumosul! Frumosul nu e decât marele, bunul și adevărul în mișcare, precum zicea favoritul elev al vicrimei demagogiei și tiraniei ateniene ... de toate, Patria și Poporul, deși șovăind uneori, pe cărările abrupte ale Parnasului, către precipițiul de trei ori mortal al pesimismului; întrebuințând pentru scopul ei frumos și mare, cu aceeași dezinvoltură, de la genul cel mai badin până la grava odă, până la balada istorică și epopeea eroică, toate acestea apucate ...
Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă
... mijlocul ogrăzii. Ea seamănă cu Biserica Goliei din Iași. Pe zidul dinlăuntru, deasupra ușii, sunt zugrăvite portreturile lui Duca-vodă și al familiei sale. Domnul ține în mâna dreaptă planul bisericii. N.B. — Se zice că o parte din dealul Cetățuiei s-ar fi dărmat — nu știu când... și că ...
Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...