Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AUZIT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1198 pentru AUZIT.
Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie
... el, a ridicat bastonul de vârf cu măciulia nodoroasă-n sus, și l-a plesnit pe Mitică drept în frunte cu sete... Auzi putere la Poltronul!... (își face cruce) de frică!... Am alergat în toate parțile; nici un sergent în grădină... Am dat fuga-n bulevard, am găsit ...
Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah
... Veni-vor chiții lacomi, Vor înota în preajmă-mi și vor întreba: Care din ei să-nghită leșul Ce cade către fund? Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui arzînd căsuța lui Pa'ansu, — El însuși puse foc. Și-a fost ieșit din ... Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul meu, Și-afară vor fi țipete grozave De oameni cari aruncă apă Ca să omoare focul. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui căzînd pe micul Si-unah din pom, — El culegea un rod al pomului Să-l ducă ... unah, Dar mama nu va plînge, ea e moartă, Ci alții vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele ... vor bocitoarele În jurul meu; Mă vor boci ca bocitoarele Pe Pa-lisus, și toți nepoții, Și ei, vor plînge cu amar. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor, Văzui atîția morți în satul meu: I-a-nveșmîntat în haine albe Și-apoi i-au
Alexandru Macedonski - Oh! suflet orb
... Alexandru Macedonski - Oh! suflet orb Oh! suflet orb de Alexandru Macedonski Oh! suflet orb m-absorbi întruna Și nu mă vezi, nici nu m-auzi, Rămâi, cu ochii morți și cruzi, Și reci, mai reci de cum e luna. Veghez asupră-ți totdeauna... Visez, vibrez și nu m-auzi, Rămâi cu ochii morți și cruzi, Și sunt arcuș, — și nu ești struna. Și reci, mai reci de cum e luna Sunt ochii tăi ... nici nu m-auzi, Și sunt arcuș, — și nu ești struna. Iar suflet orb m-absorbi întruna, Te simt, te-aud, și nu m-auzi
Anton Pann - Şoarecile Șoarecile de Anton Pann Un șoarece mare, anume Gherlan, Peste toată gloata fiind căpitan, Atît să mîndrise, precum povestesc, Încît își uitase neamul șoricesc. Și vrînd să se-nsoare, el nu gîndea alt Decît să ia fată de neam mai înalt. Cugetînd aceasta și tot cercetînd, Pe bătrinii șoareci mereu întrebînd, Află că mai mare dintre cîte sînt E soarele singur slăvit pre pămînt. Și precum să vede frumos, strălucit, Și fată întocmai are negreșit. Auzind, Gherlanul nu stă nicidecum, Ci cît mai în grabă s-au gătit de drum, Luă oaste multă, întocmi alai, Poruncind să 'poarle zaherea malai. Plecă către soare, împompat astfel, Șoareci ca lăcuste zbura după el. Mergînd zi și noapte, sfera au pătruns, Și la naltul soare s-au văzut ajuns. Soarele îndată pe mîndrul Gherlan L-au primit tocma ca p-un capitan. I-a vorbit cu cinstc și l-a întrebat: Să vie la dînsul cum s-a întîmplat ? Gherlanul atuncea compliment făcînd, Către el răspunse în asfel zicînd : -Luminate soare al naltului cer, De-ți fac supărare, iertăciune-mi cer. 'Eu sînt, cum știi bine, marele Gherlan, Care peste șoareci sînt azi ...
Anton Pann - Critica oamenilor
... puțin mergînd pe drum Pe copilul jos a dat Și el a încălecat. Ducîndu-se dar asfel, Cu copilul după el, Auzi pe alți rîzînd Și după dînsul zicînd: - Mă! ce bătrîn nătărău! A lăsat pe pruncul său Ca să alerge pe jos, Mic și ... Bătrînul iar auzind Acestea lumea vorbind, Puțintel daca s-a dus, Și pe copilul a pus. Deci pe drumul său urmînd Auzi pe alți zicînd : Mă-ă! mă-ă! ia vedeti Pe acești nevoiași beți! Cum s-au pus doi cît un mal Să deșele bietul cal ... Bătrînul om, vai de el! Văzînd că-l rîd și asfel, După ce s-au depărtat, De tot au descălecat, Și pe jos calul trăgînd, Auzi pe alți zicînd: Uită-te oameni neroși! Gugumani și ticăloși! Că un cal voinic de drag Și de căpăstru îl trag, Nu încalecă pe el ...
Cincinat Pavelescu - Nocturnă (Pavelescu)
... Se înălțară-n miez de noapte. Nebun, zadarnic te-nfiori De vânt, de umbre și de flori, Și vrei pe alte căi s-apuci; Ce-auzi, ce vezi nu sunt năluci; Nu-i glasul vântului ce-asculți Deși sunt moartă de ani mulți, Dantela care-o vezi pe apă Este lințoliul ... ajungi. În fundul lacului, sub unde Palatul moartei se ascunde, Iar când e cerul fără stele, De vezi spre lac un zbor de iele Și-auzi, târziu, în miez de noapte Cum se înalță tainici șoapte, Și-auzi din apă cum te cheamă Cu glasuri blânde, ca de mamă, Tu fugi și n-asculta la ele: Sunt clopotele de aramă Ce sună-n ...
George Topîrceanu - Demostene Botez: Prohod
... departe, la Eternitate, S-a pornit un clopot ca să-i indispună... Bate-a deznădejde și-a pustietate, I-auzi cum mai bate, I-auzi cum mai sună... Ca un glas de moarte singur în furtună, Sună lung să spună zării-ndepărtate C-a uitat, pesemne, ce-a ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica
Ion Luca Caragiale - Literatura şi Politica Literatura și Politica de Ion Luca Caragiale Stimate oaspete și stimați meseni, Pentru întâia oară mă găsesc într-o adunare politică - nu e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am să mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue să fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii ...
Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...
Mihai Eminescu - Când crivăţul cu iarna... Când crivățul cu iarna... de Mihai Eminescu Când crivățul cu iarna din nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune  un greier amorțit  Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse, Să văd roze de aur și sărutări aprinse În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă. Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Din el o aud astfel cum voi să o aud Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă, O-nșiră apoi iarăși cum dânsa ...
Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah
... Veni-vor chiții lacomi, Vor înota în preajmă-mi și vor întreba: Care din ei să-nghită leșul Ce cade către fund? Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui arzînd căsuța lui Pa'ansu, — El însuși puse foc. Și-a fost ieșit din ... Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul meu, Și-afară vor fi țipete grozave De oameni cari aruncă apă Ca să omoare focul. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui căzînd pe micul Si-unah din pom, — El culegea un rod al pomului Să-l ducă ... unah, Dar mama nu va plînge, ea e moartă, Ci alții vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele ... vor bocitoarele În jurul meu; Mă vor boci ca bocitoarele Pe Pa-lisus, și toți nepoții, Și ei, vor plînge cu amar. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor, Văzui atîția morți în satul meu: I-a-nveșmîntat în haine albe Și-apoi i-au
... acoperământuri de tablă. Pe moșie, hodorogeala aceasta era un semn. Când o auzeau muncitorii și o auzeau de departe , îndată sporeau la muncă: — I-auzi mă, vine Sfântul Ilie! Vechilii încălecau și dădeau raite; oamenii mișcau mai repede brațele; și câmpul întreg mișuna, ca de furnici, într-atâta hărnicie. Pe ...