Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AVEA (O PĂRERE)
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 236 pentru AVEA (O PĂRERE).
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... este părerea noastră în privința art. 7 ? Ce nevoie au oamenii reclamei patriotice, mai ales astăzi când popularitatea le este sdruncinată din temelii, să tăinuiască o părere care le-ar reîntemeia această popularitate ? Dacă însă guvernul are o părere contrară sentimentului public, și dacă dela această părere este angajat, față nu știm cu cine, d'a nu se abate, atunci cum crede că o va scoate la capăt neavând două treimi în adunările de revizuire ? Printr'un fel de comunicat dat în vremea alegerilor, precum și prin mesajul de ... a Camerelor, guvernul a arătat că nu a prejudecat întru nimic rezolvarea cestiunii israelite. Aceasta nu avea guvernul nevoie să ne-o spună, afară numai dacă nu voia să ne asigure că dânsul n'a luat față cu cineva vr'o anume hotărîre în acea privință, căci a prejudeca într'o cestiune, va să zică a lua o hotărîre mai nainte de a asculta și alte păreri în drept a se rosti. Nimini, mai ales acum, când voturile din ... aibă efectul, pe care până acuma nu l-a avut. În scurtă vorbă, minoritățile din Camere nu trebuesc și nu pot să arate o ...
Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)
... lovit și merge spre moarte drept, rigid și iluminat, cu picioarele țapene înfipte în scări, spre moartea care-și ține deschisă (sic) giulgiul funerar la o cotitură de cărare sau la o margine de șanț. Tu vrei să lupți și nu vrei să înțelegi că ești un visător, tu vrei să biruiești și nu-ți dai seama ... praful de pușcă, ori nechează cînd aude glasul strident al trîmbiței, avînd și din sîngele celuilalt, se va opri visător și va ezita să pască o floare ce poartă culorile curcubeului pe ea și pe care întîmplarea a odrăslit-o în imensul și monotonul lan al ierburilor, unde fiecare fir e la fel. Tu uiți că în timp ce Pegasul tău își va strînge aripile ... pîndesc vor putea să-și arunce săgețile și să caute să te doboare. Oprit în fața unui izvor, în care cerul se resfrînge, atras de o mireasmă ce călătorește dincolo de anotimpul care a dezlănțuit-o, chemat spre miragiurile pe cari le zugrăvește uneori soarele în zări, tu nu-ți dai seama că cvadrupedul tău trebuie să fie un Ducipal, și ... ...
Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)
... Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el ... ai retras mâna și ai pus un spațiu între noi doi, și gestul acesta l-ai făcut cu atâta energie, încât am înțeles că era o luptă și în tine, o voință de a te recăpăta, de-a afirma că ești singură în fața naturii. Și-atunci, privind trist la tine și ... care mișcă, freamătă, se despletește și se îndoaie, părând că e un singur trup ce se împotrivește contra furiei destructive a morții, e o părere numai, și fiecare creangă ori foaie, pentru ea luptă căutându-și partea de soare. Și-acum, când moartea era pe aproape, în nemișcarea asta, rigiditatea ... îngân nici eu, înțelegând că strigătul meu ar fi înfiorat și mai mult tăcerea. Și te-am lăsat să pleci, urmând instinctiv pilda ce mi-o ...
Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii
... Cârlova - Ruinurile Târgoviştii Ruinurile Târgoviștii de Vasile Cârlova Informații despre această ediție Poezie scrisă în 1828, tiparită la 20 martie 1830 în Curierul Românesc cu o prezentare a lui Ion Heliade Rădulescu O, ziduri întristate! O, monument slăvit! În ce mărime naltă și voi ați strălucit, Pă când un soare dulce și mult mai fericit Își răvărsa lumina p-acest pământ ... vijălii, Așa și eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste viu păreri. Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer, O Patrie a plânge cu multă jale cer. La voi, la voi nădejde eu am de ajutor; Voi sunteți de cuvinte și de idei ... lăcrămând Și de vederea voastră cea tristă însuflat A noastră neagră soartă descoper nencetat. Mă văz lângă mormânt al slavei strămoșești Și simț o tânguire de lucruri omenești; Și mi se pare încă c-auz un jalnic glas Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas, Când ...
Dimitrie Anghel - Două glasuri
... împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a ... urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele zgomote, n-a mai auzit nimic. Tăcerea, ca o mare pînză udă, s-a așternut peste toate vibrațiile. Nici un vînt nu bătea, ca să trezească un zvon, nici o gînganie nu mișca un fir de iarbă, ca să se pornească o undoiere ; nici o pietricică nu se desprindea dintr-un mal, ca să rupă funerara pace. Era o liniște din acelea care nu se lasă decît în urma zăpezilor mari, după ce-a fulguit îndelung, și nu știu pentru ce, ridicat ...
Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii
... se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C ... asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în judecată; altă mulțime a fost perchiziționată; s'a ticluit catastiful de păcate: în sfârșit ... A. Rosetti numai la umbra unor nume adorate au putut să-și facă meseria lor de samsari politici. Liberalii de astăzi au luat însă o moștenire, la care nu au niciun drept. Dorința acestor liberali era de a da țării o ...
Mihai Eminescu - Codru și salon
... un făt-frumos de mire, înalt, cu dulce nume, Din sânge și din lapte  fecior de împărat!" Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă. O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur se înalță, cu sete ea-l alungă, Cu mâna crengi îndoaie și glasu-i răsuna ... aduce-aminte... era o zi frumoasă... El s-a trezit pe-o punte sub ochii ei de foc... Ea păru-și dă-ntr-o parte din fața rușinoasă, Își pleacă ochii timizi și el a stat pe loc... Ce s-a-ntâmplat de-atuncea nu ... a împlini vounul din dorurile tale, Au pot să fiu, copilă, de trei ori Dumnezeu, Și ce-au făcut puternic în veacurile sale, Aceea într-o clipă să pot a face eu? O, de-aș putea s-amestec a lumii lucruri toate, După a mea voință un ceas să te încânt, Cu susu-n ... n tăcere, Nu astea mă îngheață de-mi vine ca să mor. Mă doare  nu știu... glasul amestecat cu fiere, Căci sufletu-ți e-o
... să te vază ochii-mi triști, Înamorați de-a ta ființă, De cum zâmbești, de cum te miști. Și nu e blând ca o poveste Amorul meu cel dureros, Un demon sufletul tău este Cu chip de marmură frumos. În față farmecul palorii Și ochi ce scânteie de vii ... eu mă cutremur, Tresar la pasul tău, când treci, De-al genei tale gingaș tremur Atârnă viața mea pe veci. Te duci și rău n-o să-mi mai pară De-acum de ziua cea de ieri, Că nu am fost victimă iară Neînduratelor dureri, C-auzu-mi n-o să-l mai întuneci Cu-a gurii dulci suflări fierbinți, Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci Ca să mă faci să-mi ies din minți. Puteam numiri defăimătoare În gândul meu să-ți iscodesc, Și te uram cu-nverșunare, Te ... asta nu-mi rămâne Și n-o să am ce blestema, Ca azi va fi ziua de mâne, Ca mâni toți anii s-or urma - O toamnă care întârzie Pe-un istovit și trist isvor; Deasupra-i frunzele pustie - A mele visuri care mor. Viața-mi pare- ...
... n-are Să nu poată sta într-un loc nici-odinioare. Vremea începe țările, vremea le sfârșește. Îndelungate împărății vremea primenește. Vremea petrece toate; nici o împărăție Să stea în veci nu o lasă, nici o avuție A trăi mult nu poate. Unde-s cei din lume Mari împărați și vestiți? Acu de-abiia nume Le-au rămas de ... avare preste toți. Și multă nevoe Au tras hândii și tătarii și Asiia toată. Caută la ce l-au adus înșelătoarea roată: Prinsu-l-au o fămee, i-au pus capul în sânge. "Satură-te de moarte, Tiros, și te stinge De vărsarea sângelui, o, oame înfocate, Că de vrăjmășiia ta nici Ganghes poate Cursul său să-l păzească". Așa jocurește Împărățiile, lumea, așa le prăvălește. Nici voi, lumii înțelepții ... iaste acum vacul nostru. Niminea nu-i bun la lume, tuturor cu moarte Plătește osteneala, nedireaptă foarte Pre toți, ci nevinovați, ea le tae vacul. O, vrăjmașă, hicleană, tu vinezi cu sacul. Pre toți îi duci la moarte, pre mulți fără deală, Pre mulți și fără vreme duci la aceasta cale ... ...
Vasile Alecsandri - Vis de poet
... Vasile Alecsandri - Vis de poet Vis de poet de Vasile Alecsandri Ea era frumoasă, dulce,-ncântătoare, Ca o floare vie, căzută din soare; Lumea-namorată și de doruri plină O slăvea în taină ca pe o regină, Și pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul Până lângă dânsa să-și înalțe zborul, Gingaș, cu iubire, un poet ferice Prin a ... pământul să-i alergi ușor? Vrei s-anin pe frunte-ți mărgăritărele, Salbe înșirate pe raze de stele? Vrei tu la picioare-ți lumea s-o închin? Vrei să fii regina cerului senin? Spune-mi, ce minune dorești ca să nască Pentru-a ta plăcere dragostea-mi cerească? Dragul ... șoptești din stele, Tu luminezi calea rugăciunii mele, Și în veci pe tine cu drag te găsesc În orice îmi place, în orice iubesc, Ș-o credință sfântă de la cer îmi vine Că în altă lume m-am iubit cu tine. O! mult îmi e scumpă închinarea ta, Căci, iubind, amorul tu știi a-l cânta. Și prin armonia dulcei tale lire Vom zbura-mpreună ... cântă lumii țara mea slăvită, Cântă România și pe-a ta iubită!... Cine-ar putea crede că acest amor A fost ...
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... să râzi tu mai întâi. Vezi domnișoru-acela care toate le știe, Căruia vorba, duhul îi stă în pălărie, În chipul de-a o scoate cu grații prefăcute? Hainele de pe dânsul sunt la Paris cusute: Singur ne-ncredințează. Lorneta atârnată Este și mai străină, de-o formă minunată; Vrea s-o cumpere prințul, dar ca un om cuminte Dumnealui o tocmise ceva mai înainte. Când le-a spus astea toate, o ia la ochi, privește Chiar pe dama aceea cu care-atunci vorbește; I-o dă în nas, se pleacă, și în sfârșit o lasă, Zicându-i: Ce lornetă! te-arată mai frumoasă! Fieșcine cunoaște ce cap tânărul are; Dar pentru că dă bine din mâini și din picioare ... să cadă la cea dintâi mișcare. Ăsta îți e talentul și darurile toate. Cât pentru darul vorbei, ce crezi că îl ai, poate, E numai o părere: îți cer și iertăciune, Că nici pentru prieteni minciuni nu voi a spune. Adevărat se-ntâmplă să zici pe la soroace Câte o ... contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale, Pe care dacă prințul le ia la bal de mână, Nu mai vorbesc cu nimeni câte o