Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA NU CUMVA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 285 pentru CA NU CUMVA.
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II
... De ce, domnilor critici, atâta urâciune? Dobitoacele mele au cugete prea bune; Și numai ton de cârciumi, poezii monstruoase, Cenzura cea deșteaptă e drept să nu le lase; Ele ne strică gustul, și trista lor mânie Parnasul îl preface în proastă băcănie. Dar fabulele mele detot nevinovate Nu se ating de nimeni, n-au personalitate. De vă găsiți în ele, îmi pare foarte bine; Însă de vă e teamă, ca nu cumva prin mine Să se-ndrepteze lumea, greșeala vă e proastă; Puteți să luați pildă chiar de la dumneavoastră, Care nu vă prefaceți, și fără încetare Acelor ce v-ascultă aduceți supărare. Oricum, îmi e cam frică; de astăzi înainte La păsări, lighioane, voi da alte ... Deși mai aveam încă, mărturisesc păcatul, Să zic câteva vorbe de Paris răposatul, Care, bărbat de cinste, om plin de bunătate, Făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate, Cum faceți dumneavoastră. Dar iar v-auzeam gura, Și iar mânjeați hârtie, iar v-arătați căldura; Furioși de mânie, iar strigați după ... versuri le socotește glume, Și cu ce chip vorbește de dușii de pe lume! Aceasta este vină grozavă, criminală, Și merită osândă, pedeapsă capitală." Așa ca să nu ...
... oale". Măi pușchiule! Ia să vedem, ce ai făcut tu mai mult decât noi? — Ce am făcut și ce fac, îndată ț-oiu spune. Ca să nu lungesc vorba, hainele bărbătești și femeiești, din creștet până în tălpi, și alte nenumărate lucruri frumoase și scumpe, fără de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intră în bordeiu, suie-te în palat, ai să mă găsești. Fetele mă pun în cutiuțe aurite, mă înfing ... voiesc să iasă din mâna lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare și frumoase. Tu, pentru ce bați ferul cel culcat pe nicovală și ruginit ca și tine? Nu ca să faci din el lucruri mai bune și mai frumoase? — Măi... da' bun ești de gură! — Și de gură, dar și de lucru ... le-am adus în lume; că bogățiile cele mari, nouă se datoresc. Mi-ai zis ruginit și ț-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca strănepoții mei să fie mai ciopliți decât mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu vă fuduliți și nu uitați obârșia voastră, ca nu cumva
Ion Luca Caragiale - O invenție mare
... bre! dacă i-am facut eu întocmai după chipul și asemănarea mea?! ai? - I-ai făcut după chip, dar i-ai greșit la cap, să nu fie cu supărare sfinției tale. - Taci, și piei, pesimistule! zise Dumnezeu foarte aspru, să nu mă necăjesc!... Ce-mi umbli cu minciuni și cu ponigreli și cu iscodiri de-ale tale?... Cum sunt proști?... eu nu-i văz proști! - Ei! sfinția ta, zise Aghiuță, nu-i vezi, că nici nu prea umbli de la o vreme pe la ei, de când ai pățit-o - adică să mă ierte sfinția ta că-ndrăznesc - cu istoria, de ... tale... - Care istorie, bre? întrebă Dumnezeu încruntat, făcându-se că nu ține minte - ori, mai știu ce? poate că și uitase, că, la Dumnezeu, ce nu se poate? - Ei care istorie?... cu ăi doi tâlhari... la mijloc... pe Golgota, de... - Bine, bine, zise Dumnezeu, vrând să schimbe vorba... Tu... ai mai ... plece. - Stăi! und’ te duci, necuratule! - Mă duc să-i iau. - Cum?... Apoi terfeloagele astea cui le lași? Ia-ți-le d-aici și să nu te mai văz cu așa prostii, că pui pe Petre să-ți taie coada! Auzitu-m-ai? Când a auzit Aghiuță asta, și
Grigore Alexandrescu - Ucigașul fără voie
... Și frigul mă-ngheață; e umed pământul; De ziduri, de lanțuri eu sunt ocolit: Aici suferința așteaptă mormântul, Căci legile lumii așa au voit. Adus ca o crudă, sălbatică fiară, L-a temniței poartă nădejdea-am lăsat, Și simt chinuire atât mai amară, Cu cât a mea ... mi, ce este cumplită Sau numai la cuget, ce este curat. Note Sujetul acestei poezii este o întâmplare adevărată. Osânditul socotesc că trăiește încă, și nu e mai mult de patru ani de când s-a judecat pricina la tribunaluri, unde el, mărturisind fapta, căuta a se ... vis. Dar judecătorii, temându-se ca nu cumva îndurarea către acesta să însufle și altora dorința de a visa, au aplicat pravila care nu
Mihai Eminescu - Când se juca Elisa M%C3%BCller...
... în față, Ochii-mi ochii-ți a cătat, Gura-mi, buza-ți creață  Și m-am pus pe sărutat. Cine mă învață? Ca o mamă blând și lin Ce-un copil răsfață, Mângâiat-ai fruntea mea Și m-ai strâns în brață. Ah, cât te iubesc de mult ... legat acest cuvânt De viața-mi toată, Mi l-ai dat roșind, plângând Când ai fost  ciudată. Ah, surâde-mi înc-un pic Și nu-mi fi ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și șoptește-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e duminecă. Pac ... după perdeauă, E o piatră de inel, E a nopții neauă, Arde-atât, încât cu el Aș aprinde-o steauă. Ș-apoi taci ca nu cumva Să audă-o floare C-ai șoptit așa ceva: Din ascunzătoare S-ar roși  mai, mai așa Cum o oarecare. Cum te uiți așa ...
Ion Creangă - Soacra cu trei nurori
... Numai ceva de mâncare... — De mâncare? O ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine... Lapte, brânză, unt și ouă de-am putea sclipui să ducem în târg ca să facem ceva parale; căci casa s-a mai îngreuiat cu un mâncău și eu nu vreau să-mi pierd comândul. Apoi, când înseră, baba se culcă în pat, cu fața la perete, ca să n-o supere lumina de la opaiț, mai dând a înțelege nurori-sa că are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse ... acuși pisa mălaiul și-l vântura de buc. Și dacă Enachi se punea pe gene-i, ea îndată lua apă rece și-și spăla fața, ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră și să-i bănuiască. Așa se munci biata noră până după miezul nopții; dar, despre ziuă, somnul o doborî, și ... acasă. După obicei, ea le dă de lucru cu măsură și, cum înserează, se culcă, spunând nurorilor să fie harnice și dându-le de grijă ca nu cumva
... măgar, Cu care el la toți se lăuda; Căci în părerea lui prea bine se purta. Și pentru că-mprejur era tot codri mari, Apoi ca nu cumva, păscând, să rătăcească Măgarul lăudat, Și totodată vrând ca să-l împodobească, Un zurgălău la gât țăranul i-au legat; Măgarul s-au făcut măreț și îngâmfat. (De decorații el pesemne auzise, Că prea ... fost lui spre osândă mare. (Urmează și la noi această întâmplare.) Eu însă mai întâi dator sunt să vă spun, Că în purtări era măgarul nu prea bun; Iar pân' la zurgălău el bine petrecea. Prin țarini, prin grădini, prin curături umbla, Păștea, se-ndestula; Ș-apoi cam pe furiș acasă ...
Mihai Eminescu - Rime alegorice
... la grădina ei cu flori italici. Și iată vălul meu ți-l dau  pe față Să-l pui, s-acoperi ochii tăi de gheață, Ca nu cumva să se topească iute De a privirei ei tiranică dulceață." Mă sui și plec... o umbră sunt din basme Și o fantasmă sunt ... Setoși de patimi c-ale unei hiene. Iar una stă cu ochii ei să soarbă Pe-un vechi ostaș cu-ntunecime oarbă Și degețele fine ca de ceară Și-mpleticește-n a lui neagră barbă. Un râs, un chiot, o vuire multă  Cu toții strigă, nimeni nu ascultă; Ocări frenetici sunt o dezmierdare Și dezmierdarea deveni insultă. Toți se iubesc  ș-o spun în gura mare. Toți au făcut din viață ... lumea asta mă întreb acuma: Au nebunit-au, sau domnește ciuma? De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul, cu beții, cu gluma? ,,Ba nu  răspunse-atunci Șeherezade  Nu, nu îi vezi așa precum se cade; VÄ�ața lor un vis al morții este, Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade. Ce ... ...
Alecu Donici - Vulpea pedepsită
... au venit flămândă la ospăt, Și în găini s-au desfătat. Iar după ce s-au săturat, Apoi au zis: "Destul, mă duc degrab-acasă, Ca nu cumva să dau pielcica pentru masă". Dar îngrijirea ei, curând s-au împlinit: Căci urma se vedea, pe unde au venit. Țăranul vânător s-au și ...
Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete
... ca nu cumva cela ce ar fi de pândă să doarmă și să vie balaurul să-i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa să se stingă focul să fie omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar trebui să fie deștept. Cu acești voinici ... porni într-acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca să mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe și dete peste Miazănoapte, și trebui să o lege și pe dânsa ca să nu dea peste Murgilă. Ce să facă, cum să dreagă ca să izbutească? O rugă să-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl tăiase de la rădăcină; o învăță ... de foc, puseră mâna pe dânsul și-l legară. După aceea așezară și un cazan pe foc cu apă și se găteau să-l fiarbă ca să-l mănânce. Dară tocmai când era să-l arunce în căldare, un zgomot se auzi nu departe de peștera aceea, toți ieșiră, și lăsară pe un bătrân de ai lor ...
... îmi trebuiesc mie? Și dumneata, bade Dumitre, doar ești om bătrân, și te potrivești copchiilor! Tatăl călărașului se apropie de moșneag și-i răspunse: — Nu ți-e rușine la obraz să grăiești așa? Da ista n-o fost și el om, ca mine și ca dumneata? Ce-i câine, să-i dau drumul pe apă? Moșneagului îi sticleau ochii și prinse să fluiere a pagubă, apoi zise: â ... porunci: — Atunci tilifonează mneata la Săbăoani. O fi așa cum zice băiatul. Notarul porni, mergând încet, plecându-se când într-o parte, când întralta, ca și cum scotea un picior dintr-o groapă, ca să deie cu celalt în alta. Deodată, ca ieșită din pământ, se repezi o babă țipând: — Valeu, valeu, mămucuță! Babei i se înecase și ei, mai acum câțiva ani, feciorul de-abia ... închipuirea morții. Nici măcar scânteierile focului din sobă nu mai răsunau, focul se stinsese. Numai ceasornicul cel mare și rotund din perete bătea rar, înăbușit, ca de aiurea; și scuturând clipele din zimții roților lui, regula parcă mersul ninsorii. Un urât de moarte, un urât dintr-acele care se strecoară în ... Și spaima veni repede. Boierul se repezi la clopot, trase găitanul cu putere și-l rupse, iar de sus, din colțul casei, nici un clinchet