Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CARE SE POATE CUNOAȘTE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 66 pentru CARE SE POATE CUNOAȘTE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2
... lase cialialalte? Dumnezeescul Theofilact, tălmăcind acest cuvânt al Evangheliei zice că păcatul lumii iaste neascultătoarea prea carĂ© au rădicat-o Domnul de la mijloc, făcându-se pre sine ascultătoriu până la moarte; au numit-o Ioann păcatul lumii, ca când n-ar fi fost alt păcat mai mare în lume decât ... căci cine jărtvuiaște, aduce lui Dumnezeu lucru strein, iar cine-l ascultă suppune voința sa lui Dumnnezeu și slobozeniia, dintru care ascultare ce altă jărtvă poate să se afle mai plăcută lui Dumnezeu? Și dumnezeescul Efrem, la cuvântul ce face pentru ascultare zice: O ascultare poate mai mult decât toate bunătățile. Și pentru aceasta vedem, atâta în Scriptura vĂ©che, cât și în cea noao, cum că câți s-au arătat ... de pre cal de frica videniei ce au văzut, au zis: Doamne, ce poruncești să fac? și ce i-au zis glasul au ascultat, neîndoindu-se. Și pentru acĂ©ia, aceștia toți s-au cinstit, s-au lăudat și s-au mărit înaintea lui Dumnezeu și au luat dar pentru ascultarea ... O zice însuș Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel dintâi: Și de sunt eu Domnul, unde iaste frica mea? Cine iaste din voi, să se ...
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... solomonarii! Iar biet Achim era mai-mai Să zboare precum zboar-un pai— Dar el scuipește-o-dată-n barbă, S-așterne iute la pământ, Se prinde-apoi de-un fir de iarbă Și—vântul doară-i numai vânt! Cu greu trecu pe-aici Cotorul Și se plângea că-l poart dorul Prin țări, cu gând să fie sfânt! Că vezi, mă rog! Pe-aici e locul Pustiu și numai pipirig â ... tot râdea jupînul Soare. Iar Chim, asemenea râzând, S-a pus pe prispă. El își strînge Sumanul bine petecit, Apoi cu suflet asuprit Se tânguiește și se plânge, Că-n țări nevasta i-a fugit. — „Ba draci! îi zice pe loc sfântul, Îndată ce-auzise tot, Ba draci ... „Oh, bată-l pacostele, Soare! Dar ce-a pățit! în adevăr, Bătut e bietul ca un măr— Al dracului.“—și se tot duce, Făcând de spaimă câte-o cruce. „Mă duc la sfânta Luni! La ea, Să-ntreb de Savincuța mea!“ Cu-acest ... și din numărușuri. —„Cinstită jupîneasă Luni, Vorbește-Achim dintre cărbuni, Ia vezi! Ai oameni buni în casă!“ Atunci de scris baba ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... a forma ș-a introduce un gust nou de poesie romănească, apoi și ca prin acest feliu mai ușoare înainte deprinderi să se învețe tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai rădicate și mai ascunse desișuri a Parnasului, unde lăcuiesc musele ... dar, pârga ostănelii mele și-ți adă aminte, în zilele tale fericite, de prietenul tău Dianeu!... Adevărat că de pe acest nume nu mă vei cunoaște, căci pribegind eu din țară, l'am schimbat, dar' ție-ți voi da cheia, ca să poți intra la taină. Eu mă chiem acum LeĂ ... a face o cercare: de s-ar putea face ș-în limba noastră, adecă cea romănească (căci a noastră, cea țigănească, nu să poate scrie și puțini o înțăleg) cèvaș asemene; ș-am izvodit această poveste, pe care, după limba învățată, am numit poemation (adică mică alcătuire poeticească ... au fost de față la toate și care la nunta lui Parpangel au iscodit un epitalamion sau cântare de nuntă; de unde țiganii lesne vor cunoaște pe strămoșii săi. Însă tu bagă samă bine, căci toată povestea mi ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... Și, pentru căci pohtĂ©ște să fie pururea împreunat cu el și nedespărțit de împărățiia lui, îi arată calea, îi spune mijlocirea, pentru ca să se mântuiască de păcat și să se întoarcă spre dânsul. Oare care iaste mijlocirea acĂ©ia? Iaste acĂ©ia a pocăinții, carĂ© nu are greșală. Întoarceți-vă zice cătră mine ... căci aceasta iaste mai trebuincioasă decât toate și mijlocire făr de greșală pentru mântuirea noastră. Mare iaste, cu adevărat, darul acesta al pocăinții, dintru care poate cunoaște fieștecarele, mai ales dragostea cea multă ce arată Dumnezeu spre noi creștinii și pohta ce are ca să ne vază mântuiți, de vrĂ©me ce ... dumnezeești. Dară nu săvârșaște numai acĂ©ste preaslăvite, această bunătate mare a pocăinții, ci iaste alta și mai minunată, care face mintea să se mire și inima să se uimească: biruiaște pre însuș Dumnezeu. Și când iaste mânios de sudălmile, de necinstirile și de hulele ce-i fac în toate zilele păcătoșii, cu faptele ... înaintea fĂ©ții mĂ©le, nu voiu aduce răutate în zilele lui, ce în zilele feciorului lui voiu aduce răutatea peste casa lui. Dară ce poate ...
Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694
... simțitoare lume cu toată frumusĂ©țea ei, ca o grădină cu multe fĂ©liuri de flori, ca să-și aleagă cĂ©le de folos, să se împodobească trupĂ©ște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, să-și înfrumusețĂ©ze ... râvnitoriu dumnezăeștilor fapte, și te nevoești cu toată osârdiia de aduci multe fĂ©luri de roduri sufletești, pentru ca să aibă preavoslavnicul tău nărod să se adape sufletĂ©ște. Iară mai vârtos de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba casii lui Dumnezău, care iaste sfânta bisĂ©rică. Și ... laude, să ia pildă de pre alte preste fire lucruri ale Sfântului Duh, și să ia seama voroavelor ce au toți Psalomii ei; și așa poate cunoaște ce fĂ©liu de laude i să cuvine. Că văzând măriia-ta folosul sufletesc ce iaste ascuns într-însa, și măcar de au fost și ...
... Într-o odaie, ațipesc așa după masă, cei doi tovaroși, fiecare pe câte un pat... Fata le aduce cafele... Acu nu-i mai e degrabă; poate sta și de vorbă cu un drumeț. Negustorul se uită la fată, se uită șașiu la băiat și merge să vază ce mai e pe dincolo, până-n odaia unde s-au pus niște orzari să-nvârtească un ... Băiatul trece basmaua în mâna stângă și, ștergându-se de sudoare: - Doamne! doamne! suspină el și cu dreapta-și face cruce. Atunci un hohot strașnic se aude... Flăcăul se-ntoarce-n loc. E beznă-mprejuru-i, și nicăieri ochiul luminos al tovaroșului. Tânărul se moleșește din toate-ncheieturile și se prăbușește pe prispă. ...Se face ziuă... - Scoală mă! aici ai adormit, procopsitule? zice un glas cunoscut. Flăcăul se trezește buimăcit. Unchiul îl cheamă în odaie; nepotul ascultă d-abia târându-se pe picioare. - Cât ai pierdut, mă? - ...Tot. - Cât tot? - Ce-am avut eu... și... - Și ce mai? - Și... arenda. - Cincizeci de galbeni? Nepotul dă din ... conacului de la Sălcuța în buiestru-mbășicat. O fată naltă și voinică cu mânecile sumese până la subțiori, stând rezemată de un stâlp al prispei, se uită lung după călăreț. El apleacă bărbia-n piept, strânge scurt zăbala și îndeamnă calul la iuțeală. Vrea și el să se
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... aceasta i-au trebuit să vie îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, să se spară oamenii și să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii, spăriindu-se, au fugit, neputând răbda groaza și mărirea lui. Că de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca într-o oglindă, măcar cât de ... la Rusalii iaste vremea bucuriei și a veseliei sufletești. Că acĂ©le taine le-au rânduit Dumnezeu ca pre acĂ©ste vremi să se săvârșească, care făcând ageră firea omului, a mulți faptele cĂ©le bune îl îndeamnă. Iară acuma, pentru că iaste vremea sau zioa întrării ... binele cel mare omul cel orb și nebun întru atâta cât nu l-au putut înturna cu nici un glas de strigare prorocească, ca să se întoarcă de pre calea rătăcirii. Pentru acĂ©iaș însuș Dumnezeu, întrupându-se, s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca să-l întoarcă cătră sine; despre care lucru învață apostolul când zice că domnul Hristos n-au ... ...
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... ne-a scăpat de urgia ce era pe noi, și ne vom căuta de treabă. Fiul împăratului, care făcuse întocmai cum îl învățase bătrâna, se întoarse pe la dânsa și după ce-i mulțumi și-i dete și ei câte ceva, plecă să se întoarcă la împărăția tatălui său. Pe drum, ce-i veni lui, văzând că nu mai poate răbda, scoase cuțitașul și tăie una din rodii, ca să guste și să se încredințeze de bunătatea lor. Când, ce să vezi? Deodată iese din rodie o fată, ca o zână de frumoasă, și îndată începu a striga ... cea dintâi, fiindcă n-avu apă să-i dea. Mâhnit de ciudata întâmplare, mergea către împărăția tatălui său cu rodia care îi mai rămăsese, și se uita la dânsa ca la un cireș copt; și merse până ajunse la o câmpie frumoasă pe unde începu a cunoaște urme de oameni. Aici îi mai veni inima la loc, și se puse jos să se odihnească nițel. Gândul lui nu se lua de la rodii și de la fetele cele frumoase ce muriseră; și tot gândindu-se se ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... are treabă și nu poate umbla după ea. Nu-i vorbă, oamenii s-ar fi plâns și ei, dar nu mai aveau cui să i se plângă când Păcală îi lua pe dinainte și li se plângea de te prindea mila de el. Când văzură dar că juninca lui Păcală în curând are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri. Știau ei cum au să urmeze lucrurile mai departe. Vedeau parcă cele șapte vițelușe cum se fac vițele, juninci, cum ajung în cele din urmă vaci și ele, și cum le vinde Păcală și pe ele și se întoarce de la târg cu o spuză de vițelușe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă vițele, juninci și vaci în cele din urmă. — Măi! strigară ei, ăsta ne mănâncă și urechile din cap cu vițelușa lui, ne seacă ... ba mai se și răsti la piele: — Ține-ți gura, sluto! Bărbatul iar tăcu. Păcală dete de a treia oară, și acum se răsti și mai rău. — Ce ai cu pielea aceea? întrebă omul nostru. Păcală mai dete din umăr, mai se codi, mai se ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... putea să povestească smereniia lui cea mare? Cine va putea să scoață la arătare creștinătatea lui cea desăvârșit și cugetul lui creștinesc, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se împărtășască bucuriei cei nespuse a împărăției ceriului? Căci când au răsărit în lumina aceștiia și au lăsat brațele cĂ©le părințești eșind din ... a ședa întâi toț părinții și nu în scaun nalt, împărătesc, ci în scaun scund și prost. Ajungea, ca un blagocestiv împărat să poruncească să se zidească besĂ©rici, să se rădice case de rugăciuni și alte zidiri plăcute lui Dumnezeu. Iar ca un smerit ce era însuș să pogoriia din scaunul lui cel înalt și ... toată adunarea credincioșilor, toate cĂ©tele oamenilor, cari dimpreună sărbează și prăznuesc pomenirea lui, să călătorească cu îndrăzneală sfântă pre calea mântuirii, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se facă părtași cereștilor bucurii și fericirilor celor de pururea. Învață, drept acĂ©ia, pre cei bogați, pentru căci fiind el prea bogat făcea comoară în ... stăpânirea sa, creștinătatea, pentru ca domnind el să împărățească dreptatea, pentru ca să ție cu slobozenie bunătatea, să nu aibă obraz strâmbătatea. Și așa să se ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor
... Osanna întru cei de sus, care cuvinte să înțeleg: Mântuiaște-ne, drept acĂ©ia, pre noi, cela ce ai venit din nălțime. Multe și alĂ©se lucruri trebuesc a le săvârși împărații cei buni și vrĂ©dnici; iar mai vârtos au datorie să păzească pre norodul său de armele ... și i-au omorât. Care vrăjmaș sunt aceștea? Păcatul, moartea, iadul, diavolul și trupul. Păcatul, prin vărsarea preascumpului său sânge l-au stins și nu poate nimic să ne strice de nu ne va fi străpânind vreo răutate. Moartea, carea s-au născut din păcat, precum zice fericitul Pavel: Printr-un ... crucii minunat ne păzĂ©ște, pre carĂ© omul nostru cel vechiu s-au răstignit, după cum zice la râmlĂ©ni, în 6 capete: Ca să se strice trupul, adecă tăriia și putĂ©ria păcatului, ca de acum să nu mai slujim păcatului. Că prin moartea lui, tuturor credincioșilor li s-au ... greșalele și pohtele sale și să îmbrace pre omul cel nou, carele iaste întru sfințiia și dreptatea adevărului. Iară de vei pohti a cunoaște firea și năravurile acestui împărat, evanghelistul (tâlcuind cuvintele prorocului) le-au scris, zicând: Vine ție blând. Oamenii pohtesc pre împăraț a-i vedea ...