Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CU AMĂRĂCIUNE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 90 pentru CU AMĂRĂCIUNE.

Gheorghe Asachi - Lacul lui Ovid

... un albit mormânt Ce în toată dimineața de Apolon se urează. Acolo mai îmblânzite parcă gem a mării unde, Și eco din departare cu un sunet trist răspunde. Aici fulgerul puternic a Cezarului August Pe Ovid din sânul Romei înterit-au spre urgie; A lui ... patrie-l departa, Raza dulce-a mângâierei se părea cum că-i răsare, Și-n noian ținându-și ochii dorul său îi arata Cu vântrele-naripate venind vasul de iertare. Dar acel semn fiind nour, umplea ceriul de fortune, Ochii săi de-un râu de lacrimi, inima de-amărăciune ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul morii

... La scocul morii părăsite. Amărăciunile trăite În stinse zări rămân pierdute. Șoptiri și cântece vrăjite O-mpăciuire torc sub plute. Mucigăirile-nverzite Îmbracă jgheaburile mute Cu

 

Alexei Mateevici - Rugăciunea (Lermontov)

... Alexei Mateevici - Rugăciunea (Lermontov) Rugăciunea de Mihail Lermontov Traducere de Alexei Mateevici În clipe de amărăciune Când scârba mă cuprinde, De-o mângâioasă rugăciune Eu îmi aduc aminte. Ș-o putere-nviitoare Dintr-însa îmi răsună Și o simțire alinătoare Cu ...

 

Mihai Eminescu - Codru și salon

... omătul copaci și case-ncarcă, Cum vântul farmă ramuri zvârlindu-le-n ferești, Atunci i se năzare un vis frumos... și parcă Revede tinerețea-i cu ochii sufletești. Colo în depărtare e valea lui natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde izvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. Ar vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stânce încuibate, ce mai că se prăval ... ­ ea strigă ­ o pasăre măiastră Cu penele de aur ca pasările-n rai; La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: Să-mi deie-un măr, în care închisă e o lume, Palat frumos la munte, în codri înfundat, Ș-un făt-frumos de ... de împărat!" Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă. O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur se înalță, cu sete ea-l alungă, Cu mâna crengi îndoaie și glasu-i răsuna. Apoi și-aduce-aminte... era o zi frumoasă... El s-a trezit pe-o punte sub ... ...

 

Mihai Eminescu - Icoană și privaz

... meu e trupul dulce? c-a mele: fața-i, chipu-i...? Nebun ce sunt... Nu râzi tu? O, râzi de mine... Râzi. Plângând cu-amărăciune, eu ochii să-mi închiz, Să nu mai văd nainte-mi acea frumoasă zeie, Cu capul ei de marmur pe umeri de femeie... Astfel îmi trece viața, astfel etern mă chinui Și niciodată, Ana, nu m-a lăsat ... n sânuri vedem, frumsețea vie, Dar gândul nostru-n ceață n-o pune pe hârtie... Suntem ca flori pripite, citim în colbul școlii Pe cărți cu file unse, ce roase sunt de molii. Astfel cu meșteșuguri din minte-ne ­ un pir ­ Am vrea să iasă rodii sau flori de trandafir. În capetele noastre de semne-s multe sume ... ș-a minții adâncime În strofe o disface și o așază-n rime... Soldatul spune glume ușoare ­ tu petreci... Pe când poetul gingaș, cu mersul de culbeci, E timid, abia ochii la tine și-i ridică. El vorbe cumpănește, nu știe ce să-ți zică, Privindu-te cu jale, oftează ­ un năuc... Și zile-ntregi stau astfel în jilț, ș-apoi mă duc Și ani întregi putea-voi tot astfel ca să

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... copilărie, de mulți ani pierdute, Pe atunci când viața luce fără nor, Ochiul fără lacrimi, gândul fără dor! Zici că să ne batem, să pierim cu fală? Oh! Vedeți ce dulce sufletul se-nșală! Celor slabi în lume dat-a Dumnezeu Mintea să se lupte cu tiranul rău. Oastea ne lipsește și ne vor supune... Să batem tiranii prin înțelepciune! Să le dam ce cere, dar p-al lor cuvânt C ... inimilor voastre Cugetări și lacrimi pentru-acest pământ Ca flori rătăcite pe un vechi mormânt! Rupeți legătura care ne supune Și prepară țării ani d-amărăciune." Zice. Două lacrimi genele-i stropesc Și ca roua lină p-al ei chip lucesc. Sub aceste vorbe cu care-i răspunde, Bucuria-i dulce domnul îi ascunde — ,,Tu, ce jos în lume fraged am iubit, Suflete prea gingaș, mie prea dorit, O ... ne-nvinse! Căci tot ce mai poate, sub al nostru dor, Să ne mai consoale, e lumina lor. Astfel sub povara vârstei ce-l zdrobește, Cu trecutu-i dulce, cel bătrân trăiește, Și încins în lanțuri, robul cel străin Anii libertății cântă dulce, lin. VI Într-o sală mare, ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin

... slugă, Și fie-ți scârba vindecată; Dorința ta, ce te usucă, Nu fie veșnica dorință; Ai proslăvit a mea crăie Tu prin slujirea cu credință Și-ai ridicat-o la mărire Cu înțeleapta-ți cârmuire... Cu-a noastră tare stăpânire Să lupte-acum cine încearcă, Și ce războinic îndrăznește Hotarele să ni le șteargă? Rămâi, te rog. Împărătește Ți ... neclintit ca fierul Viața pentru adevăr și-a dat... Dar slava cântecelor mele Pe altul are să-l mărească: El nu-i ostaș cu arme grele, Nu-i cu cunună-mpărătească, El vine nu strălucitor, Ducând cu sine biruința, Ci vine ca Mântuitor, S-așeze noua lui credință. Prin ceața vremii îl zăresc C-o gloată mică de pascari, Ce-n urma ... n sine eu nu port, Și spinii frunții ș-a Ta jale, De ce cu Tine nu cad mort? O, de-aș putea cu umilire Să mă ating de haina sfântă, Să umbl pe-acolo cu smerire, Pe unde-a-mblat Ființa blândă -- Nădejdea mea și apărarea, Puterea și-acoperământul!... Eu Ție toată cugetarea, Dorința inimii și gândul -- Ți ...

 

Alexei Mateevici - Ioan Damaschin

... slugă, Și fie-ți scârba vindecată; Dorința ta, ce te usucă, Nu fie veșnica dorință; Ai proslăvit a mea crăie Tu prin slujirea cu credință Și-ai ridicat-o la mărire Cu înțeleapta-ți cârmuire... Cu-a noastră tare stăpânire Să lupte-acum cine încearcă, Și ce războinic îndrăznește Hotarele să ni le șteargă? Rămâi, te rog. Împărătește Ți ... neclintit ca fierul Viața pentru adevăr și-a dat... Dar slava cântecelor mele Pe altul are să-l mărească: El nu-i ostaș cu arme grele, Nu-i cu cunună-mpărătească, El vine nu strălucitor, Ducând cu sine biruința, Ci vine ca Mântuitor, S-așeze noua lui credință. Prin ceața vremii îl zăresc C-o gloată mică de pascari, Ce-n urma ... n sine eu nu port, Și spinii frunții ș-a Ta jale, De ce cu Tine nu cad mort? O, de-aș putea cu umilire Să mă ating de haina sfântă, Să umbl pe-acolo cu smerire, Pe unde-a-mblat Ființa blândă -- Nădejdea mea și apărarea, Puterea și-acoperământul!... Eu Ție toată cugetarea, Dorința inimii și gândul -- Ți ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

... și țara lor, pierduți! A! Tu plângeai amarnic, poete al durerii, Atunci când a ta voce invidii provoca, Dar tu aveai cu tine lăstarele puterii, Căci mândra tinerime mereu te invoca. Cu tine n-aveai tronul, indiferent la toate; Un Ludovic cel mare în Franța nu domnea; Dar tu aveai aceea ce nimeni n-are poate Amici ... dușmanii cât de mulți! Puteai, râzând de versuri la front aliniate, Să țeși o nouă pânză de rime zdruncinate, Și-ntr-însa să amesteci real cu ideal, Făcând pe a ta Muză în clipă să creeze Taverna-n care vinul să curgă ca un val, Alături cu palatul în care să viseze În mijlocul orgiei vrun nou Sardanapal! Pe Malibran, în care vibra melodioasă, A îngerilor voce din doma radioasă ... căci poate, Norocul să se schimbe precum se schimbă toate!" Dar Rolla să-și golească paharu-nveninat, Să-și dea a lui suflare cu ziua ce se-ngână, Și înger, ca și demon, prin nume să rămână! Sublim poet, ca mine tu n-ai trăit în lume, Să simți ... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

... linistit. Conrad rădică fruntea și pare-ntinerit. Colo fusese Sestos, locaș de desfătare, Ce-amintă dulce nume și-l trage din uitare: Pe grațioasa Hero, cu genele de fir. Așa Conrad deșteaptă acest trist suvenir: ‑ „Tu, zee cu păr d-ambru și tînăr-adorată În templul de la Sestos, locaș dezmierdător, Ascultă preoteasa pe Hero-namorată Și vin în ajutor! Această lungă noapte ... n apărare, Dar ea vărsă în sînu-mi o flacără mai mare! Leandru înțelese cît el era iubit, Cîntările-mi arzînde ferice i-au vestit. Cu degete de roze amorul îi deschise Ast sîn plin de iubire, de fermece, de vise; Perfida Cytheree, pe fruntea astui loc Făcînd ca să plutească ... a prefăcut în fiere! Leandre, dulce soare al sufletului meu, Tu ai pierdut lumina ce-atît iubisem eu! Stins, tu te-nchini pe țărmul ce cu a ta junie Se-mpodobea ca noaptea cu steaua aurie. D-acuma întristarea domni-va cu dulci șopți Și paserea Minervii va-nlocui prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june Pe boarea dulce-a serii făceau ca să ... ...

 

Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu)

... pereche de-namorați tăcuți și dragi Să-și piardă urma pe cărarea șerpuitoare de sub fagi. Ea, zâmbitoare și senină ca răsăritul blond de soare, Cu fruntea ca petala albă a unui crin abia în floare; El, melancolic ca amurgul, cu ochi adânci, de visător, Părea că urmărește-n treacăt al visurilor sale zbor. Dar nu ești fericit? răspunde! îi zice ea învăpăiată; Când vezi ce ... largă a cernit? O, fii mai vesel și alungă melancolia ta, stăpâne, Și-ngenuncheată înainte-ți, supusă, roabă voi rămâne! El o sărută, și cu mâna i-arat-un vultur ce din zare Venea plutind în zboru-i falnic cu-o maiestuoasă nepăsare. Și-i zice trist: Îl vezi, copilă, e cel mai mare împărat, Căci țării lui, dumnezeirea hotare strâmte nu i-a ... cuibu-i pare o-nchisoare; de-aceea, pururi solitar, El cată lumi nețărmurite și-mpărății fără hotar... Tot ca și el sunt visătorii, copil frumos cu ochi de zână, Și pe-al lor suflet doar o clipă iubirea poate-a fi stăpână. E drept că au și ei nevoie ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>