Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DULCE(SUNET)

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 195 pentru DULCE(SUNET).

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere, Neștiind încă ce-i cere Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe ...

 

Gheorghe Asachi - La patrie

... pe oameni în plăcuta societate, Adunând pre ii din codruri în statornica cetate; De cântarea lui Orfeos munții Traciei s-umpleau, Și de sunetul cel dulce crude fiare se-mblânzeau. Însăși ruga de evlavie unei inimi credincioase Cătră Domnul se înalță pe aripi armonioase Ș-o simțire legănată prin al muzelor ... și de barbari s-a pastrat, Când senină soarta luce, fi-vă astăzi defăimat? Nu, prin muze ș-a virtutei dorul dulce și fierbinte, În noi lumea să cunoască strănepoți romanei ginte. Tu, Moldavio mănoasă, ce pre mine ai născut, Adăpost dă giunei muze care ist vers ...

 

Mihai Eminescu - Povestea teiului

... El îi soarbe de pe gură; O desmiardă ș-o întreabă, Iar ea fața și-o ascunde, Și așa de-ncet răspunde Cu o voce dulce, slabă. Tot alături călăresc, Nu au grija nimănuia, Și de dragi unul altuia Ei din ochi se prăpădesc; Se tot duc, se duc mereu, Trec ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

... Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură ... și licăresc și mîna-i albă, ca și cum ar vrea să culeagă zvonurile împrăștiate în aer, se întinde și dibuiește prin întunerec... Afară însă, dulce, domoală și liniștitoare, noaptea își caută ritmul și se statornicește. Luna, înălțată sus, a chemat ochii visătorului care se privește în ea și ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La o damă română

... o floare grațioasă să plec capul pe ea Ș-acolo l-a mea țară, visând eu în tăcere, S-adorm pe sânu-i dulce, cu fragedă plăcere. Dar tu vrei aur, titluri; și tânăru-mi amor La sunetul monetei s-avântă râzător. De vrei să-mi fii iubită, vin ...

 

George Topîrceanu - Homer: Chinurile lui Ulise

... aprigă-n șolduri (Pentru că nu-i mai plăcea) și navigând la-ntâmplare Trei săptămâni împlinite departe de țărmuri, eroul Nu mai zărise de-atunci dulce obraz de femeie... Cum, la sfârșit de ospăț, muritorul aruncă la mâțe Restul juncanului fript, fără să-i treacă prin minte Că mai apoi flămânzind ... plec pe pustiile ape Fără să știu încotro, nici până când rătăci-voi? Valul ușor clipotind îmi aduce zadarnic aminte Sunetul glasului tău, blondă și dulce Calipso! O, ce neghiob am putut într-o clipă să fiu de-a lăsare, După himere-alergând, nimfa cea grasă din mână! Geaba ...

 

Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei"

... ai departat, Tu erai de voie bună; Ca s-o vezi mai fericită, Azi și mâine-ai așteptat. Sunetele lirei tale D-aurită viitorime Aveau dulce argument; Iacă se deschisă-o cale Pentru-a patriei giunime, S-o agiute prin talent. Revăzut-ai al tău munte, Turma cu păstori ... a călcat? Ori odoară prețioasă Furul cel cu ghibăcie Din comoară ț-a prădat? Dacă zâna cea frumoasă Ce prin ochi și dulce buză N-a-ncetat a te-ncânta, D-alt odor dacă nu-ți pasă Decât de ea și de muză, Încetează ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

... 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

... se deșteaptă, lenevoasă, la-nceput, Visătoare ca fecioara cugetând în timp de ore, La bărbatul ce iubește fără ca să-l fi văzut. E melancolia dulce dintr-o tainică-adiere... E murmurul plin de șoapte al pârâului duios... E o voce ce șoptește, ca să-și uite de durere, Un refren ... copilăros. Însă, fiecare notă, e o perlă care scapă De sub degetele albe ce alunecă pe clapă Ca să meargă să se spargă cu un sunet cristalin... E o melodie sfântă de pe-o harpă inspirată, Este dulcea sărutare de pe buza adorată, Este-a îngerilor voce dintr-un ... o somnambulă, ea lovește-automatic Fildeșul sau abanosul învechitului clavir, Pe când ochii ei în zare urmăresc un chip simpatic Rentregind cu-ncet conturul unui dulce suvenir. Vântul scutură fereastra! — Ea nu vede, nici n-aude! Focul moare trist în sobă, lumânările pălesc... Ea tresare — ea renaște — geme ... ce e plânsul de sunt ani îndelungați... Armonie! Limbă sfântă, care e ș-a ta putere Dacă faci să curgă lacrimi ca o dulce mângâiere Chiar din ochii ce de ele se arată mai secați? Care e ș-a ta putere, tu ce-nsuflețești îndată Chiar cadavrul ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mărirea lui Mihai

... Astfel cântă hora junelor vergine. Dar Mihai revarsă lacrime divine. II Domnul trece noaptea singur în veghere. Inima-i răpită fuge spre durere, Până somnul dulce cu-aripa-i d-eben Vine de-i îmbată sufletul său demn. Printre vise vede o fantasmă dulce. Fața-i ca lumina florilor străluce, Ca torent sub soare râură-ai săi peri; Ochii-i plini de lacrimi seamăn rupți din ceri. Vălu-i ...

 

Constantin Negruzzi - Noapte

... urmă zâmbiri printre pâcla ce ușoară, cari, asămine unii gaze de aur, era întinsă piste vii, piste livezi, și piste câmpii. Toată fire, înflăcărată de dulce oglindire a purpurului ce strălucĂ© pe brâile nourilor, sărba purcedire sa. Păsările îl făcĂ© să asculte cântare lor ce de pe urmă și ... o nimfă fricoasă, cari mergi prin rădiurile acești tufoasă? O! Cum toate celi ce mă împregiură sunt frumoasă! Cum acești lăcuinți dormitează în liniște! Ce dulce îmbătare să împrăștii în inima me ce săltătoare! C-un aer sfânt ochii mei privesc lunca ce posomorâtă și să odihnesc pe poienile celi luminate ... flori drăgălași! și tu, duioasă viorică, cari nu te deschizi decât în vreme tăcerii nopții, ca să răsfirezi mirosul tău cel valsamicesc! Ah! ce miroznă dulce răsuflați în întunericime aceasta! Nevăzute și făr podoaba ce înaltă a strălucitoarelor văpseli, sunteți vădite de disfătarea ce simțesc. Voi legănați în sânul ... adormiți ce obosâsă giucându-să toată ziua primpregiurul vostru, și care, dișteptându-să, află păstrată în vasile frunzelor voastre o mulțime de roauă. Dar ce sunet

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>