Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

... frumosĂ©țe a mântuitorului făcea, pentru care lucru putem cunoaște bunătatea și dragostea lui cea mare că, cu această mărire putea totdeauna strălucească, iar el din buna voia sa pentru noi au închis razile strălucirii sale, ca poată răbda durori amară pentru noi și pentru păcatele noastre, ca poată face răsplătire mărirei cei dumnezeești. Deci cine va fi acela carele va socoti acĂ©stia și nu va aprinde cu totul de dragostia mântuitoriului acestuia? Și cine nu va minuna de putĂ©rea lui cea nespusă care totdeauna ar fi putut ca strălucească cu această mărire? Și cine nu va iubi o bunătate ca aceasta, pentru care (o, minune!) au gonit de la sine o mărire ca ... ca poată săvârși mântuirea noastră? Că mai mare minune au fost a închide o mărire ca aceasta, strălucitoare decât a străluci cu dânsa de-a pururea. Și nu numai singură mărirea lui Hristos veseliia ochii ucenicilor, ce și a lui Moisi < și ... cât acea puțină vrĂ©me ce mai era ...

 

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu

... 2 Maiu - pe atunci corpul electoral era corp electoral, și Parlamentul, parlament, - Lascar Catargiu merge ca prezident al Camerei, cu ceremonialul de rigoare, la palat prezinte răspunsul la adresa Tronului. Vodă Cuza, cu un zâmbet răutăcios, face semn primului ministru M. Cogălniceanu, care era de față ca de obiceiu, primească adresa Camerei, și apoi, cu o mișcare ușuratecă, pune mâinile la spate. Eu vorbesc aici cu Vodă! zise Lascar Catargiu, și, îndoind adresa la ... află de asta; face ce face și pune mâna pe o corectură, cu care merge foarte emoționat la președintele consiliului: Iată, coane Lascare,ce are se tipărească astăzi în cutare foaie oficioasă: astea sunt informații date de amicul nostru X... Președintele consiliului citește cu atenție corectura, și după ce termină ... alterare sufletească, înapoiază hârtia. Ce-i de făcut coane Lascare? întrebă amicul. împiedicăm publicarea... - Da de unde? răspunde cu liniștea-i obicinuită conul Lascar. vedem întâiu dacă le-a dat d-sa... Dacă nu le-a dat d-sa, nu se puie; dar dacă le-a dat d-sa, ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... nsemnată. Atunce datoria te duce sau pe câmp fii rănit în lupte, stai cu pieptu-n foc; Sau cu o pană-n mână suferi a șicanei Necaze zgomotoase; dorind cu îngrijire nu cumva scapi ceasul de slujbă hotărât, De-a purure cu frică sentințele -nchei, nu jignești prin ele vreo persoană mare. Ori stând pe lângă curte din ziuă pân-în seară, ții balanțierul cu ochii neadormiți. De frică nu scapeți de pe frânghie jos. Ambiția-n ureche atunce îți șoptește Că cine cată slavă nu trebui s-oprească. Cine a călcat odată pe treapta cea de-ntâi, Așa îndoind trudă, treizeci de ani umblând Și petrecând o viață săracă ... ai. Fireasca-nțelepciune ne-nvață a trăi Întru îndestulare și fără averi multe, Când însă lăcomia nu ne muncește gândul. Greu nu e -ți poți face un măsurat venit Cu starea ta, dar trebui atunci te oprești, lepezi lăcomia, zavistia de-o parte. ...

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

... l-ai petrecut Și prin iad încă-ai trecut, Ce mai zice gândul tău?" ,,Zice că sufletul meu, Aleg iadul chiar de viu Numai singur nu fiu, Ci fiu cu Ileana, Ileana Cosânzeana!" Soarele se cobora, La sora lui se oprea, Mândră nuntă pregătea, Pe Ileana și-o gatea Cu peteală de mireasă ... Mările se tupila, Munții se cutremura, Cerul se întuneca: ,,Tu, Ileană Cosânzeană, Suflețel fără prihană, Și tu, soare luminate, Trupușor făr' de pacate! Cu ochii vă zăriți, Dar fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, Arși de foc nestingător, Veșnic vă alungați, Cerul cutreierați, Lumile luminați!" [1] Printre rămășițele de mitologie antică ce mai există la români, legenda soareluieste una din cele mai poetice. Soarele e un zeu frumos cu ... că pe soare poți căta, iar pe dânsa ba; păsările cântă în calea sa cântecele lor cele mai frumoase, florile se culcă în câmpie ca -i facă covor, balaurii se îmblânzesc și vin de se întind cu dragoste la picioarele ei, și toți fiii de împărați umblă ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... la dumneata -ți ceară un serviciu și mă roagă pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai -l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut ... într-un peș un serviciu schiop de salată. Băiatul mi-aduce un borș... Nenorocitul! Vrea -mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel schiop. Piaza rea! zic eu în gândul meu... S-a vărsat undelemnul ... meu! Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? -l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință duc persoanii o scrisoare în așa hal. alerg la amicul meu,

 

Ion Luca Caragiale - Infamie...

... la dumneata -ți ceară un serviciu și mă roagă pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai -l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut ... într-un peș un serviciu șchiop de salată. Băiatul mi-aduce un borș... Nenorocitul! Vrea -mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel șchiop. Piază rea! zic eu în gândul meu... S-a vărsat undelemnul ... meu! Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? -l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință duc persoanei o scrisoare în așa hal. alerg la amicul meu,

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

... -l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca -și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde -l audă, fiecare din ele poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor. Râurile se ciorăiau mai în jos de brâiele melancolicelor stânce, învățau de la păstorul împărat ... trece ea, fața pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nimica. Ca nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit stau la-nvoială cu ea și -i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca -și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și ... fir, gândurile mele torceau un vis, un vis frumos, în care eu mă iubeam cu tine; Făt-Frumos, din fuior de argint torceam și eram -ți țes o haină urzită în descântece, bătută-n fericire; s-o porți... te iubești cu mine. Din tortul meu ți-aș face ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite

... Dimitrie Bolintineanu - Şir'te mărgărite Șir'te mărgărite de Dimitrie Bolintineanu (Înșiră-te mărgăritare) Mii de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși, mai răpitori Ca doi tineri ... dar Vase cu mărgăritar!" Asfel zice sora mare, Cu trufie și-ngâmfare. — ,,-mă, doamne, nevestică, Zice sora cea mai mică, Și-ți voi face doi feciori, C-ale părului meu flori!" — ,,Tu fii a mea mireasă... Dulce, mândră-mpărăteasă!" Nouă luni, de nouă ori Străluciră printre nori, Iar când fuse-a noua ori ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântecul Jianului

... bucate stricate. Au s-o face,-au nu s-o face, Au de vară n-avem pace. Mă gândii ca s-o brodesc, Mai bine mă hrănesc, pun plugul, brăzdesc, Unde-o fi crângul mai des; trag brazda dracului Prin ușa bogatului, -i dau măciuci după cap, -l aduc la plug legat, -i iau ce a câștigat. Arde-vă focul, ciocoi! Pune-voi mâna pe voi, Cu măciuca vă moi, Că voi ne beliți pe noi. Bate vântul, viscolește, Eu de gazdă n-am nădejde. Căci mi-e gazda-n valea rea, Mi ... Potira din Slatina, Bat-o Maica Precista Și sfânta Duminica! Ține, gazdă, nu mă da, Că ți-oi face-o malotea Cu florile cît palma, se mire și doamna, Și doamna lui Caragea. Ține-mă cum ai ținut mă văz Oltul trecut. Măi bădiță, măi podar, Greu de mine, greu ș-amar! Trage podul trec Oltul, Că ne-am prăpădit cu totul; Trage podul mai la vale Că-ți arunc un glonț în șale, Trage podul mai de-a ... geaba, mări, umblați Pe mine

 

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

... trebuie încă o altă explicație, contrară, dar tot frumos sociologică. Toate astea sunt treburi foarte științifice; dar cam grăbite. Și n-au a face. Cartea de care scriu aci este un exemplu bun, cred, că n-au a face. ...Cine sunt eu? întrebarea cobora ca într-un puț. Ciutura nu mai spărgea suprafața-oglindă, se umple de ea ca înainte. Cine sunt eu, eu Darie, eu... și mă crispai cu deznădejde de silabele numelui deșert și care nu mai ... fu teamă de zgomot, teamă aflu că glasul putea nu fie al nimănui din clipa în care nu mai avea nici un sens fie al meu. Este risipirea ființei, așa cum se face ea în vis și în singurătate. Și risipirea aceasta e poezie și e frumusețe. În această risipire, fatal, impresiile se ascut. Aceasta e logica acestei ... fermecați cu degete și descântece de maestru. Și scrisul său echivalează strălucit delicatețea conștiinței sale de artă. Desigur, cititorul a început, pe aici, ia seama că nu analizez, nu rezum, nu transpun. Arta de felul acelei pe care o face ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

... avuți pizmuiți! Această ciudă și pizmă ne-npăcată la săraci Clocește în a lor inimi, dar cer milă umilit... O, avutule vremelnic, milostenie faci, Ca la deznădăjduire săracul nenorocit Sufletul nu-și răpuie, făcându-se prădător, Iar tu -ți pierzi avuția făr-a fi miluitor. Mizericordiei sânte și săracii sunt plecați, Ea-i mumă unde norocul îi ca o maștihă rea ... satură, Ea-i îndurată, ca Domnul, tot pe calea lui au mers, Căci zice: „Mâncați-mi trupul, beți sângele meu ce vărsâ€�. Deci îndurarea fie avuților norociți, Care de pe voi smulgă cu-al său blând și darnic braț, Mărgăritar, pietre scumpe cu care vă-mpodobiți, Haine neprețuite în care vă îngâmfați, Spre a sătura ... cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți... Iar pomana veți afla-o în a cerului comori. Dați, ca zică săracii: „Lui este milă de noiâ€� Și vă privească balul neavând pizmă pe voi. Oh! dați, căci și Domnul însuși pentru noi s-au răstignit, dați! ca și de răi oameni voi nu fiți clevetiți, dați! ca și traiul vostru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>