Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE CINE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1066 pentru PE CINE.
Traian Demetrescu - Pe un album (Traian Demetrescu)
... Traian Demetrescu - Pe un album (Traian Demetrescu) Pe un album de Traian Demetrescu De ar fi să spun vr'o dată, Liniștea cum o-nțeleg, Pacea ochilor albaștri M-ași grăbi ca s ...
Matei Milu - Pe aceasta îi gîci-o
... Matei Milu - Pe aceasta îi gîci-o Pe aceasta îi gîci-o de Matei Milu Informații despre această ediție Pe aceasta îi gîci-o, Lesne îi nimeri-o, O babă cu fumuri de frumoasă, Dar o foarte mare mincinoasă, Zavistnică, clevetitoare, Ocarnică, hulitoare, Grăiește cu ...
Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii
... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă ... eterului ceresc. D-acolo se întoarce ș-în sânu-mi se așază - Tăcere, întunerec în preajma mea domnesc! Natura toată doarme, ființa-mi privighează Dasupra pe ruine mormântul strămoșesc. Un rece vânt se simte c-a morții răsuflare, Pe piatra cea-nverzită șuieră trecător: Ca viața se răvarsă o mută-nfiorare, Pustiul se însuflă d-un duh încântător. Tot este viu în preajmă-mi ... bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul al cununei Ce fiii Rumâniei știură a lua ... renvia subt Ștefan și ai vechimii ani Iarăși a se întoarce; a vitejiei hrană Subt el îmbărbătează a-nvinge pe tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându
Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul
... bolnavă societatea noastră; și nu pot decât aplauda pe un bărbat de stat, care are, ca d-ta, în programul său, stârpirea acestui dar funest pe care ni l-a lăsat mizerabila epocă a infamelor domnii fanariote; dar dacă trebuie să fim cu toții contra nepotismului, asta ... meu amic, se dezrădăcinează obiceiurile și năravurile vechi... Cu toporul, se curăță pădurea... lumea se curăță cu vremea și cu răbdare, nu așa, de azi pe mîine!..." — În sfârșit — i-am adăogat — eu te povățuiesc părintește să mai mergi pe la unchiul d-tale, care am înțeles că te iubește mult... — Eu? la el? — Da, d-ta, la dumnealui, firește; că așa se ... mai mare... și... să nu-l mai iei așa de sus... cu darul funest de pe vremurile de neagră memorie... Să-i dăm odată dracului pe fanarioți, să nu mai pomenim de ei! Acu, slavă domnului! suntem regat independent!... — Niciodată, domnul meu!... sunt scrupuluri de conștiință peste care nu se ... oameni așa de căpățânoși în privința scrupulurilor de conștiință, nu e nimic de făcut... A trecut câtăva vreme după nereușita tentativelor mele diplomatice,
George Coșbuc - Pe pământul turcului
... decât să tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia să facă. Într-o toamnă-au ieșit ambii la holdă, la secerat. Lanul era chiar pe lângă drumul țării așezat! Deci mirare nu-i că ochii nevestei din când în când Rătăceau pe drum, să vază cine naiba-o fi trecând. Tu bărbate!... Vai de mine! of, privește cine trece! Lasă snopul în năpaste, seca-i-ar viața să-i sece! Constantin ridică ochii. Un flăcău tânăr trecea, Nalt ca fagul, lat în spate ... ai ave! Dar de-aduc aci vro două, vei mânca? Străinu-n fine: De-i aduce, bine-i face, dacă nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu ... aseară. Străinul drumar bea, mâncă, însă e posomorât, Nu vorbește, deci nevasta l-a-ntrebat numaidecât: Ești bolnav doară, bădiță, ori ești supărat pe mine? Străinul suspină, geme: Supărat? De ce pe ...
George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu
... unui obiect luminat dintr-o parte; iar ideea subînțeleasă, provocată de un singur cuvânt („aziâ€�). Și luați seamă: convingerea că femeia iubită e singura pe lume (această iluzionare exprimată indirect prin sub-înțelesul „odinioară te deosebeai de toateâ€�) este ceea ce Stendhal explică pe zeci de pagini prin fenomenul cristalizației ; e cel mai caracteristic efect sufletesc al amorului; e însuși Amorul... „La umblet și la port...â€� De ... se înțelege că nu ți-ar fi greu să faci deosebire între iubita ta și celelalte femei, chiar dacă n-ai fi așa de înamorat . Pe câtă vreme ca să poți deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (să-i poți presimți apropierea), trebuie să iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o ... al doilea spune lapidar și indirect: „Te iubeam atât de mult, încât eram în stare să te deosebesc dintre toate celelalte femei, numai de pe umblet și de pe portâ€�. Deci ca să recapitulăm: primul vers indică un sentiment în cea mai caracteristică manifestare a lui, al doilea vers, concentrând esențialul în ...
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman
... a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în repedea-i silință Și cade, se sfăramă p-adânc prăpăstios. Pe poalele de munte, colnice înverzite Pe care-mbrățișează pâraie șerpuind, Albesc mulțimi de turme ici-colo risipite, Și buciume din stâne s-aud pe vânt venind. Și erghelii, cireade, păduri, livezi, corneturi Pe coaste, prin vâlcele, când jos și când mai nalt, Ca frunze, umbrulițe pe niște largi bucheturi, Și drumuri, potecuțe, - cordele-n câmp de smalt. Câmpia e adâncă, și sate semănate, Orașe ici și colo pe râuri se întind, Și muncitori și holde pe brazdele arate Abia le prinde ochiul pe peisagi umbrind. Departe, mult departe, Danubul lat albește, Și dincolo de dânsul stă Emul încruntat; Cu el pare Carpatul din când în când vorbește; De ... Zamolx ce s-aude, P-aici încura calul viteazul Decebal. Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii în eter? Cine-ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate, Zvârlind în ceruri munți, și p-Adis greu rănind. ...
Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat
... Lumea-o părăsește-n umbră și-ntru a mea cugetare, Ca-n paragină câmpie un greu gemăt amorțit La auzul meu răsună de pe turnul învechit; Bufa cea posomorâtă, când natura să-ntristează, Pe a nopței înturnare prin un bocet crud serbează. Câtu-i dulce a ta soartă, în sat, o, locuitor, Lângă soața credincioasă ... foișor! Nimic lin cursul turbură de-o viață fericită, Ziua este ostenelei, noapte-amoriului menită. Mușchiul, care anii repezi în țărână-a prefăcut, Pe părinții voștri-ascunde în mormântul cel tăcut; Acolo, pe cea movilă, unde sălcile umbrează, Ale inimei duioase lacrimile rourează; Dulcea boare-a dimineței, buciumarea de păstor, A cocoșului cântare, nici ... A lor nume, anii vieței, poate piatra a vădi Ș-oarecare vers ce-nvață pe săteni de a muri. Oare cine dintre oameni căutătura sa duioasă, Păn să plece, nu aruncă peste lumea cea frumoasă? Sfărâmând a sale-obeze, sufletul, la loc menit, Pasă ... ce zac făr de laudă în această țânterime, Un nepot al meu vrodată, întru duiosul său rost, Văzând un mormânt mai proaspăt va să-ntrebe: ...
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... Mihail Cuciuran - O zi şi o noapte de primăvară pe ruinele Cetăţii Neamţu O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu de Mihail Cuciuran Informații despre această ediție Suflați răcoroși zefiri pe coarda lirei mele, Suflați p-astă rîsipă, ce-abia a mai rămas ; Căci ea ne apărară de multe robii grele, Stîndu-ne spre ... înturnasă de unde a venit Atunce cocoveica porniră iară să cînte, Pi acest monument vecinic tot așa fioros ; Să pare tot că strigă pe cerescul părinte, Prin glasul ei cel jalnic, și tari tînguios. Dar în scurt încetează se rădică și zboară, Din locurile acele, lăsîndu-mă pe mine, Să mai jălesc și eu un minut într-o sară ; Să-și caute o bortă de ragaz pentru sîne. Tăcere împregiuru-mi iar să ... pintre bolte c-un glas veselitor, Strigînd — în veci trăiască ! spre a voastră înalțari Al vostru bun părinte, al nostru ocrotitor. Dar cine întrerupe ? a noastră convorbire, Îi glasul unui clopot, ce strigă pre duios, El cheamă pe tot omul acum în mănăstire, Adună ori pe care, ...
Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om
... Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învaţă pe om Carul frânt – Nevoia învață pe om de Anton Pann Un om la lemne mergând Și carul în drum frângând, Ca și alte dăți l-a dres Și la ... Și carul frânt dres văzând, Îl întreabă: "Taică! dar Cine-ți drese carul iar?" Tatăl său răspuns i-a dat: "Eu, fătul meu, cine alt?" "Apoi cine te-a-nvățat?" Copilul iar a-ntrebat. "Nevoia, copilul meu, Ea știe ce nu știu eu" "D-apoi unde șade ea ...
Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1
... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei ... care să răstoarne acest sistem de a prevede și - pentru a mă servi de expresiunile d-lui raportator - să aducă piramida pe baza ei normală. Astăzi este pusă piramida pe vârf și partea cea mai dezvoltată a ei este acea de sus; pe când lucrul trebuie să fie invers. Nu este vorba de a zice că nu sunt bune institutele de cultură mai înalte, că nu ... departe într-o direcțiune preparată cu mult timp înainte. Budgetul prezent lasă că nu a îndreptat piramida, nu a pus-o pe baza ei, ci a lăsat-o pe vârf încât se clatină, dar a lovit în ea și a știrbit-o, și budgetul pentru 1873 vă cere, precum v ... poate că ar fi scăpat; fiindcă, domnilor, acei cari sunt obișnuiți - și este rareori folositor obiceiul - de a face opozițiune sistematică, adică pozițiune ...