Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE CĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1311 pentru POATE CĂ.
Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel)
... și a creat curentul pe care îl știm cu toții. Cauzele dezmembrării însă au rămas ascunse și sunt multe. Printre altele, voi spune numai că cea dintîi a fost poate că personalitatea d-lui Iorga se acuza prea covîrșitoare și că el a uitat că și noi, ceilalți mai mărunți, aveam poate și noi o scînteie asupra căreia suflam cu deznădejde ca s-o mărim și că poate era ceva și în sufletele noastre, că aveam și noi unele gînduri estetice ce poate nu se asemănau cu ale lui și că frumosul, pentru unii din noi, era poate altfel decît acela pe care îl vedea el. Apoi, gruparea, dacă avea să-l urmeze, trebuia să meargă unde merge și rîul, și rîul își ... în sfîrșit că a venit un om... Și acum, ca să isprăvesc ca o dulce imputare față de cel ce-mi spunea odată că-mi prăpădesc vremea inutil cîntînd florile, aceste minuni dumnezeiești care ne dau atîta mulțumire, voi povesti că ultima dată cînd l-am întîlnit l-am surprins cumpărînd flori. Mușcate roșii, ca să rîdă în glastre
Ion Luca Caragiale - Situațiunea
... vii? - Am fost pe la berării cu niște prietini. - Ce mai nou? - Prost, monșer... Este o criză, mă-nțelegi, care poți pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă... S-a isprăvit... E ceva care poți pentru ca... - Lasă, Nae, că se mai și exagerează... - Ce se exagerează, nene? Este o criză, care, ascultă-mă pe mine, că dv. nu știți, care, mă-nțelegi, statul cum a devenit acuma, eu după cum văz ce se petrece, că nu sunt prost, înțeleg și eu atâta lucru, fiindcă nu mai merge cu sistema asta, care, când te gândești, te-apucă groaza, monșer, groaza!... Nae ... văz! - Apoi, dacă vezi, ce mai umbli cu mofturi? - Ba nu umblu de loc cu mofturi; e o chestie destul de grea. - Economii? Hm! Zice că face economii... mofturi! și cu bugetul încărcat cu treizeci și șase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce poftești că nu poate pentru ca să fie o realitate... - Dacă e vorba de economii - zic eu - pentru ce nu desființăm armata, care?... - Ce vorbești, domnule? se poate ...
... în zadar o rogi: „Consacră-mi Creștetul cu-ale lui gînduri, să-l sfințesc cu-a mele lacrămi!“ Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei… că-n tine E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plînge, rîde, neputind s-auză plînsu-și, Că o vrea… spre-a se-nțelege în sfîrșit pe sine însuși, Că se zbate ca un sculptor fără brațe și că geme Ca un maistru ce-asurzește în momentele supreme, Pîn-a nu ajunge-n culmea dulcii muzice de sfere, Ce-o aude cum ... vorbi tînguitor, Fericirea înecindu-l, el ar sta să-nnebunească, Ca-n furtuna lui de patimi și mai mult să o iubească. Știe care ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncîndu-se în valuri și cerînd să te-nțeleagă Ar împlea-a ta adîncime cu ... zi-i și o floare-ntre femei — Ș-o să-i placă. Dar o pune să aleagă între trei Ce-o-nconjoară, toți zicînd că o iubesc — cît de naivă — Vei vedea că ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos
... și îndelung răbdare, nici pedepsĂ©ște, ca pre Ozan acela odinioară carele au îndrăznit de s-au atins de care nu era să se atingă. Că Dumnezeu, pre toț chiemând la sine, frica nu poate să zăticnească. Strigă zicând: Veniț după mine toț cei osteniț și însărcinaț. Și cine nu va alerga? Întru ale sale au venit Domnul, nu prin ... mintea mea, sau ce lucru vrĂ©dnic voiu putea grăi asupra zilei aceștiia? Nu poci să mă întinz unde nu ajung, nu poci să vorbesc cĂ©le ce nu știu. Îm mărturisesc nevredniciia și neputința; nu îndrăznesc a mai zice nimica. Că biruiaște și covârșaște mai presus decât toată pricĂ©perea minții omenești graiul pomenirii și fecioriia sfintei Fecioarei aceștiia. Că de poate afla cineva mai mare și mai slăvit decât pre Dumnezeu, poate că doară va afla mai mare și mai cinstită decât pre sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt ceriu gânditoriu, ține în brațile sale pre făcătoriul ceriului ... hrăni. Și iată, dară, că nici una din cĂ©le zĂ©ce porunci nu ținem, nici facem. Iar de va socoti cineva din noi cum ...
... la farmecul acestui alexandrin extraordinar; dar, desigur, toți francezii se conving, până s-ajungă la maturitate, de frumusețea lui unică. Iar străinii, pe cât se poate, nu rămân nesimțitori la muzicalitatea acestor douăsprezece silabe. Este ușor de văzut că în versul acesta vocalele vin așezate așa, încât să formeze o melodie foarte marcată. În primul emistih, după cei doi i, cel din fille (acest ... l-ar fi înțeles mai bine, deși tot furioși ar fi rămas pe dânsul. Alexandrinul celebru, la fille de Minos et de PasiphaĂ©, îl ascultă poate mulți francezi fără a se gândi la nimic. Totuși, cred că cei mai mulți nu pot împiedica să li se trezească asociații în felul acesta: Infern Minos, tiran mitic care procrea numai monștri fatalitate veche și ... religioase. Așa încât tot nu aflăm ce e specific propriu atitudinii poetice, independent de orice realizare expresivă. Teologul mistic a pierdut din vedere că mai mult poate decât cuvântul poezie, cuvântul Dumnezeu trebuie să despereze pe autorii de dicționare care, pe lângă intențiile practic empirice sau istorice ale oricărui lexicograf, mai au ... particulară care să explice de ce din acele situații, și nu din altele, pornesc asemenea asociații deschise nu se
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de ... a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al lui Care-avea la dânșii casă cu chirie. Că vorbeau adesea la bucătărie, Mai cu seamă ziua când trecea la masă. Că duduca Zoe scutura prin casă Și — nu zice nimeni că era bigotă — Însă franțuzește nu știa o iotă ! Că găsind odată niște cărți franceze, A rugat pe Mișu "s-o inițieze"... (Promitea fetița !) Tot așa mereu, Azi o sărutare, mâine... mai știu ... Zoe sta de vorbă, nici nu s-aștepta (Că era devreme... zece și ceva) Și crezând că-i mâța sau vrun alt ecou, Când văzu
Ion Luca Caragiale - Justiția română
... prezident, vine dumnealui la mine, care venea întotdeauna seara ca amic, încă era și dumneaei care mi-este amică, și ați chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo și poate să jure cum s-a-ntâmplat. Prezidentul: Las-o pe dumneaei; nu e aici; dumneaei o să răspunză când o vom chema. Acu ... și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi că e în altă parte. Inculpatul: Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă:) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ... medalionul, cu o șuviță de păr de la soră mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate să jure. Și zice dumnealui Tincuții, zice "tu du-te dincolo", și a băgat-o în odăița ailaltă și a închis ... două ore, încheie): Domnilor magistrați, voi fi scurt. Spiritismul, această sublimă știință a viitorului, este încă în fașe: ca orice copil în fașe poate face și greșeli; nu-i mai puțin adevărat ...
Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională
... prezident, vine dumnealui la mine, care venea întotdeauna seara ca amic, încă era și dumneaei care mi-este amică, și ați chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo și poate să jure cum s-a-ntâmplat. Prezidentul: Las-o pe dumneaei; nu e aici; dumneaei o să răspunză când o vom chema. Acu ... și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi că e în altă parte. Inculpatul: Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă :) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ... medalionul, cu o șuviță de păr de la soră-mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate să jure. Și zice dumnealui Tincuții, zice „tu du-te dincolo", și a băgat-o în odăița ailaltă și a închis ... două ore, încheie): Domnilor magistrați, voi fi scurt. Spiritismul, această sublimă știință a viitorului, este încă în fașe: ca orice copil în fașe poate face și greșeli; nu-i mai puțin adevărat ...
Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală
... 14 apriliu Domnișoară!! Satisfacția ce v-ați făcut pentru mine instigatoriulu, nu erați în drept a lovi în mine, ci în rivali care poate a pronunțat nisce espresii supărătoare pentru D-ta. — Nu credeam că D-ta să fii astfel după cum am avut ocasiune, cu cele intămpinate prin remiterea epistolelor — resbunarea care voiai a-mi impune ... uă spuneam au grandde Mama. Sunt adesea trei saptămăni de cănd se ține de capu meu să mă insinuese uă familie, insa amorul de care poate cineva muri nu mă lasă, mi se pare că inaintea ochiloru este uă nălucă cănd ’mi pomenesce ’mi spune de uă altă ființă. — Nu vezi Mari, nu observi, că te iubescu, ah dumnezeulu meu, aibi indurare, și fă ca acea ființă pe care uă am, să cadă astfel cum sum, găndeștete Mari că poate să moru și atunci, atunci cănd poate cellu de susu’ți va reaminti suvenirea o să fugi de vederea ori și cărei ființe, careți va descria soarta sa ca și mine, în ... eară-și cum eram cănd făcurăm prima cunosciință. Deară ce se zicu, poate
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... niște basne. Iar de mă veț întreba, în ce chip îl înjurăm, să vă spuiu: când înjurăm de lĂ©ge pre cineva, pre Dumnezeu înjurăm. Că v-am spus mai sus, că credința iaste numai de un fel și toț oamenii cred în Dumnezeu, că Dumnezeu iaste liagea și făcătoriul legii; și pentru căci înjurăm lĂ©gia, înjurăm pre Dumnezeu și pentru acĂ©ia, iată dară, că n-avem credință. De vom zice de pe nădiajde, că suntem aleși din păgâni, nici aceasta nu o avem, căci că de am avea credință, poate doară că am avea și nădiajde, că v-am spus mai sus că întâi iaste să crează neștine în Dumnezeu, apoi să nădăjduiască. De vom zice de pe dragoste, că suntem aleș din păgâni, nici acĂ©ia nu o avem, că zice Ioann: De va zice cineva că iubĂ©ște pre Dumnezeu și pre fratele lui îl urăște, mincinos iaste; că de vrĂ©me ce nu iubește pre fratele lui, că-l vĂ©de, dar pre Dumnezeu, că nu-l vĂ©de, cumu-l va putea iubi? Și iată, dară, că precum zic că
Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă
... a-și câștiga o bucată de pâine pentru un bărbat în toată firea! A! Să fi fost doamna aceea grasă sau sângeroasă, poate că din amestecul indignației, rușinii, necazului de pagubă și de păcăleală, ar fi rezultat o fatală congestie cerebrală. Era însă slăbuță și de un temperament nervos ... această scenă. Doamna se afla acasă și se gândea cu necazul încă fierbinte la mișelia neagră a acelui om, la cât de adânc poate să meargă infamia omenească. Servitoarea aduce o cartă de vizită: D. Cutare și spune că acest domn dorește cu multă stăruință să fie primit pentru că are o afacere importantă de aranjat și nu poate întârzia la Paris decât până seara. — Poftește-n salon. Mosafirul intră. Peste un moment intră și doamna... Dumnezeule, tu care ții vămile văzduhului! Cine ... dv. Cât despre supărarea ce v-am făcut-o, vă cer milioane de scuze;vă rog, iertați-mă, trebuia să vi-o fac, veți vedea că nu puteam altfel. În privința aceasta, pentru că vina mea nu se poate plăti cu bani, vă rog să fiți bună a primi, împreună cu scuzele mele cele mai umilite, și această garnitură de dantele, cari ...