Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru RIDICA (LA)
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 535 pentru RIDICA (LA).
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... dosul curții se întinde-n patrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este arătarea stereotipă a satelor și curților, fără privire la modificațiunile întâmplătoare care individualizează pe fiecare din ele. Caracterul vieții de sat este liniștea și tăcerea. Ziua, oamenii fiind la lucru, numai copiii se joacă cu colțul drumului, babele detot bătrâne șed torcând la umbră pe prispă și moșnegii adunați la crâșmă își petrec restul vieții lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieții pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie ... pentru gineri că mai toți samănă cu ai regelui Lear. Și Dumnezeu îl știe că el nu era omul care să ceară lucruri mari de la gineri-său. Un loc la masă și unul la sobă și acel cuviincios respect. El își ridicase fesul asudat de pe fruntea asudată și netedă pe care erau urcate de dinapoia capului vițe de ... Cum ținea tablaua întinsă, se vedeau gropițele cele mai tinere în coatele mâinilor. ― Ș-apoi ia zi-mi, cam ce vânt te aduce pe la mine, Porfirie. Mă bucură că nu-s cel din urmă pe la care te abați, zise Vasile privind c-un fel de compătimire ...
Calistrat Hogaș - La Pângărați
... de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pângărați, și de-a-colo mai departe, printre munți, până la Prisacani la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după-amiază și căldura unei arzătoare zile de Cuptor era în toiul ei; un vânt însă ușor, ce veșnic ... pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face noi, părinte Varsanufie, să vedem pe cuvioșia-sa, părintele egumen? Am voi să căpătăm de la sfinția-sa blagoslevenia pentru mas noaptea asta în mânăstire, fiindcă-i târziu și nu ne mai putem întoarce la oraș. — Apoi l-îți găsi d-voastră la stăreție, domnule Grigoriță, dacă n-a fi plecat la târg. — Da dac-a fi plecat la târg, întrebai eu amestecându-mă în vorbă, de la cine cerem noi blogoslovenie de casă si masă în mânăstire pentru noaptea asta, părinte Varsanufie? — Apoi îți găsi d-voastră pe părintele Vavila, răspunse ... cotloane ale vieții și regulelor călugărești. Astfel scoborârăm o scară, urcarăm alta, cotigirăm prin câteva săli singuratece și largi, străbăturăm toată lungimea unui cerdac de la al doilea rând, cotirăm
Ștefan Petică - La poalele crângului
... Ştefan Petică - La poalele crângului La poalele crângului de Ștefan Petică 1900 Pe iarbă verde, cu capul în mâni, pe gânduri. Visez. Dinaintea mea un cosaș zbârnâie un cântec monoton și ... dureroasă – iubirea mea fusese criminală – e lupta între ideal și întrupare – iubirea mea fusese un trist episod din goana după ideal. Și la poalele crângului, sub razele fiebinți ale soarelui primăverii, renasc sărutările fierbinți și înfiorate din noaptea aceea, senzațiile omorâtor de dulci, privirile lungi și galeșe ale ...
Alexandru Vlahuță - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu
... Alexandru Vlahuţă - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu La statua lui Ioan Eliade Rădulescu de Alexandru Vlahuță Codru-i mort. Copacii cu ramuri putrede și înnegrite Se-ncovoaie; și pe șirul de schelete-nțepenite ... niște coarde-ntinse, trist arcuș vântul ce bate Cântă epopeea morții, jalea crăngilor uscate. Gâzii cu ochi plini de focul poftelor nemistuite Lung se uită la aceste adăposturi năruite Și rânjesc... Ah, unde-i rodul și frunzișul tău umbros, Crăngile cu freamăt dulce, paserea cu cânt duios, Unde sunt? Odinioară sub ... astăzi ți se-nchină și te-admiră codrul-rege! Note Poezie scrisă cu ocazia dezvelirii statuii lui Ion Eliade Rădulescu în Piața Universității din București, la
... Donici - Zmeul Zmeul de Alecu Donici Un zmeu cu-o coadă lungă și cu-o zbârnâitoare De tot răsunătoare, Văzându-se odată sub nouri ridicat, La fluturul din vale, acestea au strigat: — Zburdalnică ființă! Tu, care toată ziua cu-atâta ușurință, Te-alungi tot după flori, De ce nu cutezi ...
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și ... perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i săruta [4] Și la grajd se îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un mânz își alegea, Mânz de fugă sprintenel, Ieșea-n vară pătrărel [5] Mânz ce fuge ca șolcanul De nu-l ... culegea O garoafă ca și ea, Apoi singură-o ducea Celui mândru Novăcel, Avere-ar parte de el! Feciorașul se pleca, De mijloc o apuca, La sânu-i o ridica Și la fugă se-arunca, Și din fugă-o dezmierda, Mii de sărutări îi da. Iar cea roabă medioară Și de minte cam ușoară Spaimă singură-și ... mi-l mușca, [9] Urechiușa sângera, Iar mânzul se oțerea Și sărea, sărea, sărea, Ș-așa bine că fugea, Într-o clipă ajungea În grădină, la cerdac, ...
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... mă apasă Și-n drum nu mă lasă, Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci, Cincizeci fără cinci De haiduci levinți [5] Duși de la părinți De când erau mici La codru-n potici. Ș-acum se găsesc De benchetuiesc La valea adâncă, La muchie de stâncă, La des păltiniș, Mărunt aluniș; La masă de piatră, În patru crăpată, Cu sârmă legată, Cu slove săpată, Cu slove de carte Cu aur suflate. Iar la masă, șade [6] armonioasă. Gata să te prade Ianuș Ungurean, Vechiul hoțoman, Cu barba zburlită, De rele-nvechită, Până-n brâu lungită, Cu brâu-nvelită ... glas de cobuz Printre frunzi sunând, Codrii dezmierdând. Deci voi vă grăbiți, Curând vă porniți Să-i ieșiți în cale Pe deal și pe vale, La pod, la hârtop, La lunca de plop, La potica strâmtă, La cărarea frântă, La fântâna lină Cu apă puțină. De-a fi vrun viteaz Cu flori pe obraz, Să nu mi-l stricați, Ci să mi-l ... am avut nuntași; Preoți, munții mari, Păsări, lăutari, Păsărele mii, Și stele, faclii! ↑ Chiotul face parte din toate serbările și veseliile românului. Ia nunți, la hore, ...
Ion Luca Caragiale - Petițiune
... de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au ... partea cealaltă, se apleacă peste ea și ia batista. Impiegatul vrea să i-o apuce; dar domnul s-a șters pe frunte și la nas; pe urmă, aruncând batista la loc: — Mersi! — Domnule — zice impiegatul — zici că ai venit cu o afacere... Mă rog... Noi n-avem timp aici să stăm ... Ce? — Pensie. Impiegatul, ieșindu-și din caracter și zbierând: — Domnule, aici este Regia monopolurilor! aici nu se primesc petiții pentru pensii! Du-te la pensii, acolo se primesc petiții pentru pensii! — Așa? la pensii, care va să zică? Merge la ...
... Fira sta ce sta Și iar cuvânta: Draga mamei, fată, Fii cuminte-odată Și-ți alină plânsul, Du-te după dânsul, Căci el e frumos La căutătură La scurtătură, Nalt e de statură Și-ndesat pășește Și se potrivește Potrivește bine, Draga mea, cu tine. Lasă pe Ionel, Nu gândi la el, Căci sărac e tare Și nici neamuri n-are Și-i din viță rea Ce zici, draga mea?! Fata răschira, Din greu răsufla Și ... trezi Fira veseloasă A ieșit din casă Și s-a dus prin sat Și-apoi mi-a umblat Pe la toți cumnații Și pe la toți frații, Pe la toți vecinii Și pe la toți finii, Și le-a spus curat Visul ce-a visat, Că adica-n vis O babă i-a zis ... Mă-sa ce zicea, Deci se tot gândea, Moartă se făcea Și mi se punea P-o laviță lată Mândru ridicată, Iar Fira-i punea La cap făclioare, Făclii la picioare, Giolgiul preste față, Cruce peste brață Și-apoi Fira mea Prin casă plângea Și se dăulea Și ieșea p-afară Și-ntra-n casă ...
Alphonse de Lamartine - Crucelița soției mele
... mie, Căci cuvioasa moarte îndată s-au gătit Lumei ce va să fie. Eu nu-ndrăzneam, o, Doamne, dar preotul de față, Dezlegând crucelița de la grumazul ei: „O, fiule! îmi zice, iată a ta speranță, Te sfătuiesc s-o iei.â€� O, cruceliță sântă, tu prea duios ... Dar ca să mângâi dorul, acest dar îi dat ție, Deci un etern amor în mine întărește Către a mea soție. Purtându-te la pieptu-mi, la inima ce arde, Pe dânsa eu aievea și treaz, și-n somn privesc; A mele lacrimi, însă, cu vreme te vor roade Cu ... de credință, acei ce am iubit Pe pieptul meu ți-i locul... Deci spune-mi, cruceliță, Ce-ți șoptea ea atuncea când te ținea lipit La recea ei guriță? În ore de pe urmă, când sufletul se stinse, Când ochii ca de gheață nu mă vedeau plângând, Și când a ... atunci se ruga poate? Acelui pus pe cruce între doi aprigi hoți Să ierte cu-ndurare și grelele păcate A văduvului soț: Deci la
Constantin Stamati - Crucelița soției mele
... mie, Căci cuvioasa moarte îndată s-au gătit Lumei ce va să fie. Eu nu-ndrăzneam, o, Doamne, dar preotul de față, Dezlegând crucelița de la grumazul ei: „O, fiule! îmi zice, iată a ta speranță, Te sfătuiesc s-o iei.â€� O, cruceliță sântă, tu prea duios ... Dar ca să mângâi dorul, acest dar îi dat ție, Deci un etern amor în mine întărește Către a mea soție. Purtându-te la pieptu-mi, la inima ce arde, Pe dânsa eu aievea și treaz, și-n somn privesc; A mele lacrimi, însă, cu vreme te vor roade Cu ... de credință, acei ce am iubit Pe pieptul meu ți-i locul... Deci spune-mi, cruceliță, Ce-ți șoptea ea atuncea când te ținea lipit La recea ei guriță? În ore de pe urmă, când sufletul se stinse, Când ochii ca de gheață nu mă vedeau plângând, Și când a ... atunci se ruga poate? Acelui pus pe cruce între doi aprigi hoți Să ierte cu-ndurare și grelele păcate A văduvului soț: Deci la