Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SCOATE DIN SĂRITE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 257 pentru SCOATE DIN SĂRITE.
... George Coşbuc - Petrea Petrea de George Coșbuc Urlă Petre prins de trude Și răpus de munci. Tată-său din coast-aude, Stă mirat și pari înșiră; Iar ascultă, iar se miră, Pleac-apoi pe lunci. Ce ți-e, Petre, cu strigarea? Dat-au lupii ... mă strânge, biet de mine, Parcă-i lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am să-l scot eu, nu te teme, Capul să i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu ... ud pe coasta luncii, Rag de sete-n brazdă juncii, Cată să-i adăp. Urlă Petre prins de trude, Urlă-n chip păgân. Maică-sa din cas-aude, Fir și fus și ghem aruncă Și-și găsește fiu-n luncă Șarpe-având în sân. Învălește-ți în năframă Mâna până-n ... Fără mână nu mi-e bine, Dar mi-e lesne fără tine, Că băieți mai am! Urlă Petre prins de trude, Url-acum murind. Fata din grădină-aude Cu cosița despletită Și cu inima sărită Pleacă hohotind. Și de plânset mult se-neacă Alergând grăbit Și sosește și se pleacă, Și ...
... galiței, îl cureți de măduvă și-l fierbi în lapte clocotit ca să se ducă carnea de pe dânsul. Așa am făcut eu asta. Cărășel scoate, iarăși, trișca din brâu și le-o arată. Băieții se-ndeasă mai aproape, c-un ochi la diac și cu altul la trișca de os alb. Glasul lui ... Cântă-ne ceva, nene Cărășel! îl rugară băieții, așteptând cu nerăbdare să vadă ori de vor plânge și vor râde, dacă le va cânta diacul din trișcă. Împrejurul ochilor lui Cărășel flutură, un răstimp, o lumină de zâmbet viclean, apoi dispăru. Diacul începu mai întâi din gură: - Doi ochi am iubit într-a mea viață Unul era chior și altul cu albeață… Făcând ochii mici, puse trișca de os ... două, și suflă; însă ghidușii icneau a râs într-înșii, ascunzându-se unul de altul. - Stați, măi ghiavolilor, să vă mai zic una din trișcă! și iar suge din țigară. Deodată, iarba de pușcă face „sbufâ€�! și-i pârlește mustața lui Cărășel. Băieții o luară, de cu bună vreme la sănătoasa, strigând din ... stufoase, și armeni tineri, cu mustața de-abia înspicată. Au părăsit tejgheaua ca să-ncingă sabia și să hoinărească, noaptea, pe drumuri. Crâșmarul Mandache Sorcovăț ...
... la stână, Se urca și chiuia... Toți ciobanii că fugea! Numai unul rămânea, Lângă foc se întindea, Bolnăvior că se făcea, Codrenaș îl pricepea Și din gură-așa-i zicea: ,,Mânca-te-ar lupii cioban! La ce te mai faci viclean Că ți-oi trage-un iatagan De-i sări ca un șoldan! Scoal' de-mi alege-un cârlan, Cârlănaș de la Ispas [7] Tinerel, rotund și gras." El cârlanul și-l lua, La ciochine ... o juruiam!" Cel grec mândru, coroiat, Ce ședea cu domnu-n sfat, Pe Codrean cât l-auzea, La față se-ngălbenea, Pe covor îngenuchea Și din gură-așa grăia: ,,(De-a mai fi Codrean vro vară, Îmi scoate grecii din țară.) Domnule, măria-ta! Pe Codreanul nu-l ierta, Că el capul ți-a mânca Și foc târgului ți-a da ... tine!" Scăpatu-mi-a voinicul! Eu mă-nchin cu cântecul, Ca codrul cu freamătul, Ca roibul cu umbletul. Roibul sare zid în loc, Scoate voinicul din foc, Codrul frunza-și îndesește Pe voinic îl mistuiește. Rămâneți în veselie. Ca Codreanu-n haiducie Și-mi faceți parte și mie. [20] ↑ Cele ...
Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe
... degrabă acasă și să ieie pelea vulpii. Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia, și peștele din car cădea. După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bine...șor! sare și ea din car și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl ... scoți o mulțime de pește, poate îndoit și-ntreit de cât am scos eu. Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurei și-și vâră-n apă toată coada!... În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură ... din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din ... puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări
... bășică cenușie de cauciuc, pe care o are înșurupată la spate, puțin deasupra feselor, ceea ce îl face să sară prin magazin fără să miște din genunchi, scoțând și sunete nearticulate... Într-una din zile, Grummer, fără a-l anunța pe Algazy, luă roaba și porni singur în căutare de cârpe și arșice, dar la înapoiere, găsind ... grătar cu sârmă ghimpată și un mirositor plisc de lemn... Autoritățile fură înștiințate, dar mai înainte ca ele să fi sosit la fața locului, una din soțiile lui Algazy, care avea formă ele mătură, apăru pe neașteptate și... dând de două-trei ori, în dreapta și în stânga, mătură tot ce ... ce produc în ureche - nu par a corespunde aspectului, dinamicii și conținutului acestor doi simpatici și distinși cetățeni așa cum îi știm noi din realitate... Ne permitem a arăta mai sus cititorilor cum ar fi trebuit și cum ar fi putut să fie un Algazy sau un ... ce li s-a hărăzit. Cerem scuze d-lor Algazy & Grummer pentru observările ce ne permiserăm mai sus; o facem însă și din dorința de a-i servi, deșteptându-i ...
... i-aș rupe gâtul. În zbieretele desperate ale lui Bubico, mamițica îmi dă s-aprind. Îi mulțumesc și m-așez în locul cel mai depărtat din compartiment, de teamă că n-am să mai pot rezista pornirii și am să-i trag la cap când și l-o mai scoate din paner. - Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! - Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul ... și deștept! Ei bine! e ca un om, frate! doar ca nu vorbește... Apoi către paner, cu multă dragoste: - Unde-i Bubico?... Nu e Bubico!... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băiețelului zăhărel?... Bubico! Bubi!! Băiețelul scoate capul cu panglicuțe... Mamița-l degajează din țoalele în cari dospește-nfășurat și-l scoate afară. Bubico se uită la mine și mârâie-n surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei ... mamițica băiatului zăhărel? Bubico: Ham! Ham! Și apucă bucățica de zahăr și-ncepe s-o ronțăie... Cocoana scoate din alt săculeț o sticlă cu lapte, din ...
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... Ghelai, ghelai pân' colea [7] Ca să-mi dai o floricea, Și mi-o dă cu mâna ta Ca să-mi dreagă inima". Copila cadiului Din satul Odriului Rumeoară se făcea Și trei flori ea-și alegea, Și trei flori ea culegea, Ș-un fir de păr își smulgea Și cu ... crinului! Ghelai, ghelai pân colea Ca să-mi dai o floricea, Dar mi-o dă cu mâna ta, Ca să-mi dreagă inima." Copila cadiului Din satul Odriului Bujorică se făcea Ș-o garoafă culegea O garoafă ca și ea, Apoi singură-o ducea Celui mândru Novăcel, Avere-ar parte de ... Stai, cuscre cadiule, Să ne-ascultăm vorbele, Că junii fac certele Și bătrânii pacele!" ↑ Comănacul e coifură călugărească. Este de crezut că bătrânul Novac din această baladă nu e tot acela din balada precedentă, căci nu se potrivește comănacul său cu hainele novăcești și cuca viteazului ostaș și prieten al domnului Mihai Viteazul. ↑ Cadiu, cuvânt turcesc ... însemnează judecător. ↑ Din Adrianopol. ↑ Sărututul de mână e un semn de respect din partea celor tineri către cei mai bătrâni. Acest obicei există ...
... mam' mare și câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Daca se întâmplă să plouă, ori răcoare? Și mam' mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable. - Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam' mare. - Nu... răspunde Goe. - Să moară mam' mare? - Să moară! - Ad', să-l pupe ... că plânge. - Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice: - Cine mă pupă... uite!... ciucalată! Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor ... puternică. Ce e? ce e?... Toți pasagerii sar înspăimântați la ferestre, la uși, pe scări... - Goe! puișorule! Goe! strigă tanti Mița și se repede afară din compartiment. Goe este în coridor... De ce s-a oprit trenul? Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. Din ce vagon?... Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se ața înnodată și cu nodul plumbuit. Personalul trenului umblă ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor
... fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu portu-i cilibiu , Căci marea-i pațiență îl bagă-n ... binele comun!" "Ba binele străbun..." Ba lupul și d-onoare cu dinții se ținea, Și până la candoare și vulpea întindea. D-acestea talmeș-balmeș din ambe părți tuna, Spelunca de cicane, de uiet răsuna. Bătea cu laba lupul, pe hoața fulgera, Sărea, țipa și vulpea: "Calomnie!"striga, Și iarăși la ... nu s-a mai văzut! Scot dreptul natural, Scot dreptul criminal, Ba dreptul zoologic, Ba cursul patologic Frăției medicale ... scotea și la patente, Din cele mai potente, Și dezvolta amarnic știința economică Și arta hironomică, Și drepturile toate, pe față și pe dos, Din scoarță până-n scoarță retorice sofiate. Demostene, Cicero ar fi rămas pe jos Cu gurile căscate. Nu prea știau de carte ăi judici bestiali, Ș ... i lege! Furatele de vulpe de lup s-au fost furat, Văzute-nvederat, Și toate să s-aducă aci în tribunal. Articolul — cutare — ...
... în curte cum sărea, Bogdan timpul nu pierdea, Poarta curții deschidea Și nuntașii toți intra. Liteanul că se mira Și mustața-și răsucea [5] Și din gură iar zicea: ,,Care este mirele, Mirele, ginerele, Sară el teancurile Să-și ia postavurile!" Cât Bogdan îl auzea, Calul iar își repezea, Peste teancuri ... sticlea, Iar liteanul mi-i zicea: ,,Care este mirele, Mirele, ginerele Cunoască-și el mireasa, Cunună-se cu dânsa!" Bogdan mintea nu-și pierdea, Inel din deget scotea, Pe covor îl arunca Și din gură cuvânta: ,,Care-mi este mireasa, Să mă iubesc cu dânsa, Culeagă-mi ea inelul, Inelul cu degetul, Căci am sabia-nsetată Ce dorește cap ... o punea Și spre țară purcedea. După ei încă venea Car mare cu druștele, [6] Grădina cu florile Și o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. Ei plecau pe la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la Sân-Petru Și pe loc cât ajungeau, Mândră nuntă că făceau, Vestele de se ... Bogdan fiul lui Lăpușneanu că ,,de carte nu era prost, la călărime sprinten, cu sulița la hal nime nu-l întrecea, a săgeta din ...
... cu picioarele de dinainte două-trei scări, apoi își întindea gâtul. Boierul zâmbea de mulțumire, îl lua de urechi, îl scutura prietenește, pe urmă scotea din buzunar bucățica de zahăr și i-o întindea. Acum, în urmă, bătrânețea ținea pe bietul Bălan în pas; de-abia mai ridica o scară de ... se tragă nadișanca la scară. Argatul o aducea, aducea și hamurile de le așeza jos lângă cerdac, iar Bălanul, cum auzea zgomotul roților, ieșea singurel din grajd, venea domol, se vâra între hlube și aștepta până ce ieșea boierul, de-i găsea pe amândoi, tovarășii nedespărțiți. Conul Gavrilaș săruta întâi Bălanul ... Stătea toată ziua închis în casă; pe câmp nu se mai ducea, nu-și căuta de nici un interes; căzuse într-un fel de toropeală din care în zadar se încerca fata lui să-l scoată. Dânsa alerga de la un capăt la altul al moșiei, punea trebile la cale și ... atunci i se păru că aude un sunet cunoscut. Se întoarse. Pe poartă intra, în trapul unui cal voinic, o nadișancă nouă, vopsită cu galben. Din nadișancă sări ...