Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru UMBLA LA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 371 pentru UMBLA LA.

Gheorghe Asachi - La introducerea limbei naționale în publica învățătură

... Gheorghe Asachi - La introducerea limbei naţionale în publica învăţătură La introducerea limbei naționale în publica învățătură de Gheorghe Asachi în Moldavia, la 1828 Cele neguri ce-s în râpa Aheronului născute, A lor aripi întinsăse prest-a Daciei câmpie, Iar fantomi a ... alăute. Însă Pronia îndurată a sfărmat fatale fere, Ș-a doritului Luceafăr ni răsare-acum scânteia, Ce pre soarele minește de la depărtate sfere. Așteptând românii ziua, când văzură raza-ntăia, Înălțând spre ceriul ochii, c-un suspin de mângâiere, A-nvierei mele, zis-au ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann Cuprins 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU UMBLA LA-MPRUMUTARE 7 CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU DUPĂ CE TE-NȘALĂ 8 UN NEBUN FĂGĂDUIEȘTE ȘI-NȚELEPTUL S-AMĂGEȘTE 9 HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ 10 ... vorba cam aci Și mai mult nu e de lipsă să stau a ț-o tălmăci. DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU UMBLA LA-MPRUMUTARE Unul a venit odată ș-îndrăznind ca un vecin A cerut să-i dea măgarul pentru un ceas Nastratin; Dar ... ÎȘI FRÂNGE Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un câștig neavând Și în cea mai de pre urmă sărăcie ajungând Hotărâ să fure ceapă de la un al său vecin Ce avea destulă-n casă și nu da ...

 

George Coșbuc - Dușmancele

... să nu-l visezi. Nu l-aș purta nici de poruncă! Ce poartă ea, alt om aruncă. C-un rând de haine-o văd mergând    La muncă, La joc și hori același rând, Îl poartă-ntruna, și de când! Lucsandra-i doară preuteasă, Ea-și cată noră mai aleasă, S-o ducă-n ... de otravă Leana toată Mi-ar pune capul sub picior,    Să poată. Dar lor pe plac eu n-am să mor, Că n-am ajuns la mila lor. De foame nu dau popii ortul! Eu iarna singură-mi țes tortul Și umblu și eu cum socot    Că-i portul. De n ... tot. Mă prind cu ea? Cel sfânt s-o bată! Dar cum mă prind? Ea e bogată, Ce haine mi-am făcut ca ea    Vrodată? La joc mă poți oricând vedea Cu fetele de sama mea! Ori am vorbit cu dânsa glume? O fac de râs și-i scot eu nume ... așa, de dragul lui,    Când vine. Eu nu pot ușa să i-o-ncui, De stă prea mult, eu cum să-i spui? Sunt eu la ...

 

Vasile Alecsandri - Jianul

... Jian, de un oltean, De un hoț de căpitan Care umblă prin păduri Cu doisprezece panduri, Cu ghiebe și cu poturi? El ia miei de la ciobani, Armăsari de la mocani, Fără plată, fără bani! Și pândește la strâmtori De despoaie negustori, Și tot prinde la boieri De-i curăță de averi! Toți de dânsul că fugeau, Toți de el se jeluiau La domnul, la Caragea. Domnul potiră-aduna, După hoț el o mâna. Iar Jianu-nțelegând Cele ce-i treceau prin gând Se-ndruma spre Olt fugând. Când la ... not Că și el e pui de Olt. Decât să mă căciulesc, Mai bine să haiducesc! Hai, voinice murguleț, Nu mai face părul creț, Hai la Slatina-n județ, Unde gazda ne-om afla Ș-amândoi ne-om răsufla!" Când la gazdă el sosea, Ce vedea și ce-auzea? Potira gazda lega, De Jian o întreba. ,,Haide iar, murgule, hai, Hai la munte sus, pe plai, Să scăpăm de chiu, de vai!" Fugea murgul cât fugea, Dar potira-l ajungea, Pe Jianu mi-l prindea Și-l ... mi-l încărcară Și-n ocnă mi-l aruncară. ↑ Jianul era de neamul său boier. El a hoțit, ca și Bujor, pe ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

... pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera. Cioban, d-o vedea, Lângă ea se da Și mi-o cerceta Și mi-o întreba — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță ... Și ei mi s-au dus, S-au dus în ascuns De s-au domuit, Și mi s-au vorbit, Și mi s-au șoptit La apus de soare Să mi te omoare Sub poale de munte, Prin crânguri tăcute, Oi când aromesc Și câini ostenesc. Cioban, d-auzea, Cu oaia ... De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta Când m-or îngropa Și m-or astupa, Să-mi puie la cap Ce mi-a fost mai drag Căvălaș de soc, Mult zice cu foc; Căvălaș de os Mult zice duios; Căvălaș cu fire ... ea. Vorba nu sfârșea, Dorojani venea Și se repezea Și mi-l răpunea, Turmele să-i ia. Iar de-l omora, Ei mi-l îngropa La brâu de perdea, ’N strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor; În dosul stânii, Unde dorm câinii. Ei, de-l îngropa, ...

 

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

... ș - m-aș...!" * Mitică: Amice Costică, nu mai merge cu căldurile acestea dropicale. M-am hotărât în fine să plec mâine dimineață. Costică: Unde? Mitică: La băi... Să-mi scrii. Costică: Adresa? Mitică: Nu știi?... "Mitică". Costică: Bine. "Mitică" știu; dar unde? Mitică: "Mitică, la băi". Costică: Bine, la băi, știu; dar unde la băi? Mitică: "Mitică... la băi... în Europa." * În trenul de plăcere. Lume multă. Căldură sahariană. Mitică și Costică merg spre Sinaia. Mitică (făcându-și vânt cu Moftul român, se ... am uitatără ! Costică: Ce? Mitică: Șubele. * Un necunoscut, semuind pe Mitică cu altcineva, îl salută: - Salutare, musiu Costică. - Pardon, din contra, că mă cheamă Mitică. * La birt. Chelnerul: Avem carne cu cartofi. Mitică: Nu primesc: nu sunt cartofor. * La debitul de tutun. Mitică: Două țigarete de damă; am musafiri deseară. * Costică: Haide, Mitică, la Herestrău. Mitică: Nu, monșer, nu-mi face trebuință. Eu cumpăr lemne tăiate gata. * La telefon. Mitica sună. Soneria răspunde. Mitică: Alio! Un glas de damă (răspunzând): Alo! Mitică: Cine-i acolio? Glasul: Centrala întâia. Mitică: Domnișoară, vă iubesc. Glasul ... că te împrumut; dar când mi-i dai înapoi? Mitică (repede): Un franc când voi avea, altul când voi putea, iar pe celalt după moarte! * ...

 

Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii

... Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviştii Ruinurile Târgoviștii de Vasile Cârlova Informații despre această ediție Poezie scrisă în 1828, tiparită la 20 martie 1830 în Curierul Românesc cu o prezentare a lui Ion Heliade Rădulescu O, ziduri întristate! O, monument slăvit! În ce mărime ... slava strămoșască nimic nu v-a rămas. Oriunde nu se vede nici urma unui pas. Ș-în vreme ce odată oricare muritor Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-ațintător, Acum de spaimă multă se trage înapoi Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... Dar încă, ziduri triste ... pe gânduri să privesc, Decât zidire naltă, decât palat frumos, Cu strălucire multă, dar fără un folos, Ș-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii, La adăpost aleargă când vede vijălii, Așa și eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste viu păreri. Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer, O Patrie a plânge cu multă jale cer ... noaptea atmosfera întunecă de tot, Când omul de necazuri, de trude ostenit În liniștirea nopții se află adormit, Eu nici atunci de gânduri odihnă neavând, La

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

... Vasile Alecsandri - Ghemiş I Frunză verde de-aluniș: Tace cucul la răriș, La răriș, la cărpeniș De frica celui Ghemiș, Că de-i mic și ghemuit, Are fața de-ngrozit, Și de-i mare cât un ghem, [1] Turcii toți ... un bidiviu La cel pașă din Măcin [5] Care bea rachiu și vin!" [6] II Ghemiș iute purcedea, Luntre mică el prindea, Latul Dunării trecea, La Măcin de se ducea, Și-n cetate el intra, Iar de pitic ce era, Nime-n seamă nu-l băga, El la grajd și alerga, Grajdul Miralaiului [7] În dosul saraiului, Și la pândă se punea, În gunoi se ascundea. Când fu despre cântători Pân-a nu răsări zori, Ghemiș iute se trezi Și-ncepea a ... țară era oarecum privilegiată prin hrisov domnesc, și poseda în Iași un foburg numit mahalaua Calicimii. Ea avea dreptul de a lua parte la cortegiul înmormântărilor. Breasla calicilor era reprezentată la aceste triste ceremonii prin oameni aleși din sânul ei, și care purtau toiaguri groase de ceară zugrăvită cu flori și poleită. Toiagurile însă erau atât ... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte

... Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte O noapte la morminte de Dimitrie Bolintineanu Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire; Iar fantasme lunatice Râdeau p-o monastire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mâinile Scheletele hidoase. Pe munți, regina nopților Păruse gălbenindă, Așa cum fruntea morților Se vede suferindă. Atunci trecură ielele De ... spumegă În turburoase unde. Apoi s-aud răsunete De vaiete, suspine; Înspăimântat de tunete, Un mort veni spre mine. În prejmul monastirelor, Umblând, mă rătăcisem; La locul cimitirelor Văzui că mă oprisem. Mortul ,,Deschideți, schelete, aceste mormânturi, Căci ploaia se varsă pâraie din nor, Căci vântul mă bate, și câini mă ... oasele mele, Iar ochii satanei în noapte lucesc!" În cele din urmă furtuna trecuse Și toată natura cu-ncetul tăcuse. Scheletul acela ce morții rugase La locul său umed intrarea să-i lase, În groapă intră, Iar echo departe apoi repetă: ,,Dar ochii satanei în umbră lumină, Ca doi cărbuni roșii ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ce dau,       Și mai mari defăimări au,   Că satură și hrăiesc       Pe corbii ce-i păgubesc ;   Iar nu dau la cei lipsiți,       La cei săraci și smeriți,   Ci la bîrfași ce le spun       Basne la ei cînd s-adun.   Toate cei mari cîte fac       Pentru fală că le plac,   Nu fac pentru ajutor,       Sau gîndind la viitor,   Fac s-auză că-i slăvesc       Băsnașii ce-i lingușesc.   La curte cînd plec și vin       Vor să vază cum să-nchin   Oameni mulți care-i aștept       Cu mîinile strînși la piept.   Ei gîndesc că nu-s născuți,       Ci din cer de sus căzuți,   De a fi poruncitori,       Celor mici stăpînitori,   Iar cei mici ... mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice le plac.   Dau cu caleștile lor       Peste cei mici de-i omor.   Zioa umblă la plimbări,       Noaptea șed la desfătări   Șed la cărți, dau, păgubesc,       Pierd avutul părintesc.   Vin la zioă, desperați,       Par că-s lei înverșunați.   Se culcă degrab' gemînd,       Spume, foc pe nas lăsînd.   Apoi dorm pînă la ...

 

Matei Milu - Un om nalt și deșarat

... Matei Milu - Un om nalt şi deşarat Un om nalt și deșarat de Matei Milu Informații despre această ediție     Un om nalt și deșarat,     La față foarte scurmat,     Cu barbă dintr-însu,     Vrednic de tot rîsu,     Umblă crăcănat,     Din șolduri legănat,     La

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>