Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ZEUL FOCULUI
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 110 pentru ZEUL FOCULUI.
Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe
... ediție Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare, Mai răsfoiam volume, uitate și bizare, Când cineva la ușe bătu ușor, ușor. Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre, Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor. La chinurile mele, la vechiul meu amor La dânsa ... răspunde: “Niciodată!â€� Și corbul, mut și rece, cu aripile grele, Pe bustul divei Pallas, deasupra ușii mele, Încremenit rămase, iar ochii lui de foc Lucesc ca ai Satanei și al luminii joc, Pe scânduri îi răsfrânge lumina blestemată, Ce nu se va mai șterge acum și “Niciodată!â ...
... cu pămîntul, dar vînturile patimilor rătăcesc și ele, aleargă de ici-colo, pătrund slobod pretutindeni și mica scînteie hrănită de ele poate deveni fluturul de foc ce-și va întinde aripele și va zbura luminînd întunerecul. Tăcute, făpturile acestea făcute pentru suferință, își ascund sîmburele de lumină, fumurie pare ființa lor ... pe care natura le-a dăruit cu o frumuseță trecătoare, neștiind că ele nu-s decît niște umbre vane ce joacă dinaintea unui foc... Și focul arde. Fluturul de beteală și de jar își întinde aripele, rumenește mai întii zarea, luminează umbrele cele mai apropiate ce dormitează așternute în ... poate să cadă peste toate gesturile lașe, cînd noaptea e o pată atît de ocrotitoare tuturor micimilor ! Să știi că poți fi un fluture de foc cu incandescente aripi, o fantastică ființă făcută dintr-o umbră de aur luminoasă, o ciudată ființă urzită din clare transparențe, un capriciu al naturii zămislit ... o mîndrie ce caută să se afirme necontenit și izbutise să le stîngă, reînsuflețit de mîndrie, ieși din nou, și, făcîndu-și scînteia fluture de foc, își întinse aripele și zbură urmărit de toată cohorta neputincioșilor, lăsînd din cînd în cînd să-i cadă fărîmiturile de jar în negrele fărașe ale ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... o petițiune M-adresăi cătră Amor, Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astâmpere-al meu dor. De-a mea tristă pusăciune, Te îndură, zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc. Azi am compus versurile aceste. Cum îți par, Stănică? STĂNICĂ Frumos, cuconiță, tare frumos. Cam mult ... cetind). "Așa, principesa animei mele! mă dau d-tale cu totul, vei fi zeița mea..." CALIOPI: (curmându-l). Zeița sa! ce stil! zeița sa! un zeu mă face părtașă divinităței sale! pare că văz Olimpul, tot ce este sublim și mare la poalele tronului meu... zeița mea! ah, gust ambroziune, beu ... mir numai de un lucru, cuconiță! cum dracu s-o potrivit ei să vie tot într-o zi? CALIOPI: Bizarerie, băiete, a micului zeu Cupidon care vrea să mă lovească prin întreite asalturi! (S-aude bătând la ușă.) STĂNICĂ S-aude bătând. CALIOPI: Ah! atacul a să ...
Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana
Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana De la villa Tusculana de Duiliu Zamfirescu (dactili și trochei) Tristele umbre se lasă pe văi de sus de pe dealuri Singure, palide, pline de-o lume vie de basme: Bradul, umbrela și-o-ntinde pe muchea arsei coline; Mierla șăgalnică țipă prin grase tufe de lauri. Cicero, vechiule stâlp al acestor clasice locuri, Scoală din pulberea vremilor. Uite: colo, pe valea Tibrului, urmele Romei antice tremură încă. Umbro-sabelii și quirium, Tațiu, Numa Pompiliu; Zeii, pontificii, frații Arvali, Lupercii și Salii; Piatra și lancea, și focul din vatra Vestei fecioare, Toate sunt încă și azi în ființă. Timpul și forma Par că se schimbă. “Plin de un dor fără sațiu de lumea vremilor duse, Timpul și forma de astăzi mă lasă rece ca ghiața. Toate sunt încă-n ființă și totuși toate sunt moarte. Ochi-mi, o nobile Marcu Terențiu, cată spre tine.â€� Astfel grăiește un glas din ruine. Nimeni n-aude. Brațe vânjoase întind Apeninii către cetate Roma din vale privește pe gânduri coamele ninse. Soarele moare prelung în adâncul mărilor Tusce. (Roma, aprilie
Gheorghe Asachi - Paladiul moldovenilor
... ntre pericoli pe temeiuri ar fi stat. Nu a zeilor urgie, nu Ahilevs înfiorat, Nici a grecilor mii vase ce vărsau foc și pieire, Nu Ulis prea înțeleptul, cu ghibacea uneltire, Ilion ș-a sale temple în țărân-ar fi surpat. Cu asemene scop mare ...
... casă, fără vatră, Cap de lup e-a lor căciulă, pe-a lor umeri, piei de urs; Colo-nchină idolatrul nențelesul foc de lemne, Colo magul lui îi scrie pe o piatră strâmbe semne Să nu poat-a le-nțelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate ... nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte ...
Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
... casă, fără vatră, Cap de lup e-a lor căciulă, pe-a lor umeri, piei de urs; Colo-nchină idolatrul nențelesul foc de lemne, Colo magul lui îi scrie pe o piatră strâmbe semne Să nu poat-a le-nțelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate ... nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte ...
Elena Liliana Popescu - Imn Libertății
... – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându ... mai poate-acum să mă ajute? Cetățile-s demult ruine și faptele – nemaiștiute, Ce-au luminat cândva Pământul demult când, coborând în lume, un zeu călcat-a jurământul pierzându-și bunul său renume. Legenda însă povestește – prin cel ce-o spune mai departe – de-un Prometeu ... t și al Clymenei, – voind a fi premergătorul plămăditor al pământenei Ascunse firi ce-n om, tăcută, așteaptă să o modeleze Divinul foc, și renăscută prin el să se înnobileze, A vrut să-i crească multe puterea și, ajutat doar de Minerva, ce-l proteja, știindu ... și navigând – a câta oară? – pe nemișcatele lui unde, El este-acum învingătorul, necunoscutul Prometeu, Cel pe deplin cunoscătorul Titanului, vestitul zeu. Înlănțuirea, suferința nu le mai văd. O, Doamne, iartă de-atâtea veacuri necredința de Tine stând să mă despartă... Constrâns să-l port inel pe ...
Mihai Eminescu - Amorul unei marmure
... leu pustiei rage turbarea lui fugindă, Un ocean se-mbată pe-al vînturilor joc, Și norii-și spun în tunet durerea lor mugindă, Gîndirile de foc. Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Căci mie mi-a dat ... Și te iubesc, copilă, cum repedea junie Iubește-n ochi de flacări al zilelor noroc, Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie Un ocean de foc. Din ochi de-ar soarbe geniu slăbita mea privire, De-ar tremura la sînu-mi gingașul tău mijloc, Ai pune pe-a mea ...
... În aist fund s-a deștins ? Dar fiindcă-n corpul tău Curge-a bunilor mei sînge, Că cel ce cu Domnul-zeu Lucru-ncepe toate-nvinge, Lacului legend-a ști, Spre mirare-ți voi rosti. Timpul vechi eu amintez, Cînd creștinilor lucoare, În Moldova, prin ... a patriei pămînt. O, tu, ce ai auzit Cest uric plin de minune, Fie-n cuget tipărit Și la tot nepotul spune : Pentru patrie și zeu Să prosfoare traiul seu !â€� Cînd aceste-a încheiet, Se încreață-n apei undă, Și cu ziua, pe încet, Plasele se acufundă ; Nici ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... uman ce tot învie, Ce dă direcțiune, ce apără, prevede. Speranța e busola, e harta; el o vede, O cercetează, știe de este de temut. Foc! foc în cală! strigă și totul s-a pierdut! Atuncea comandantul răcnește cu tărie, Și vocea-i se aude tunând în vijelie. Toți câți ... bălaur iritat, Ce trece prin deșerte și șuieră turbat. La Nil el se oprește și râu-aici apare În toată maiestatea... Salut, o, fluviu mare! Zeu adorat în templul de la Nilopolis. Sub formă a două sexe, fiu zeului Cnufis, Tu singur, Nil, dai viață deșertelor profunde: În fiecare ... eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar unde sunt tiranii și sclavii? Au murit! Da; au murit aceia, dar alții au răsărit, Ce vor pieri ca dânșii, lăsând pe ... Decât pe cei fățarnici să serve ca mijloc, În care interesul împarte pe dreptate Și meritul se-nclină la mediocritate. Născut aici în lume, o, zeu ...