Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Justiție

... las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca mai mănânce o bucățică de pâine, și nu ne mai dă mâna plătim licența. Prevenitul: Licența o plătește domn' Mitică. Leanca: Domn' Mitică?... fie al dracului care minte? Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie vorbească până nu-l întreb eu. Leanca: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!... Eu, domn' judecător, săru'mâna, poci jur că sunt curată la sufletul meu! Jud.: Nu e vorba de asta!... Spune cum s-au petrecut lucrurile și ce reclami de la prevenit ... Iancu Zugravu! Ce ai d-ta răspunzi la pretențiile reclamantei? Prevenitul (e afumat și pronunță foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de mușterii. Eu zic... daca domn' Mitică... Jud.: Cine-i domn' Mitică? Leanca: Domn ... rea, fincă zicea că cheamă vardistul... Eu nu vream, că sunt comersant... Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloșcă. Jud.: Te invit fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis dai cu tifla! Prev. (vesel): Bravos, domn' judecător! ai văzut și dumneatale acușica ce pramatie e dumneei? Jud.: Nu-ți permit ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

... spună ei cuvinte așa de dragi ca el. În urmă ea zâmbește : — „Ah, nu, că e mișel Un suflet când își uitä pe-ai säi! Și mă-nfioară De fulger m-apropiu, căci fulgerul omoară ! O, lasă-mă !" și fuge prin desetul de fagi, Dar parcă-i vin alături cuvintele lui dragi. IV În zori ... și-a doua zi purced Din zori centurionii spre sihlele barbare, Ei și-au ascuns cuțite sub albele pieptare De za — puternici marturi ai apărării lor, De-ar vrea -i năvălească sălbaticul popor — Și-n codri ei lăsat-au, de-ar fi vro mișelie, Cu opt centurii Quintus pe-aproape se ție. VI Acolo fete blonde cu ochii de azur Cântau sinistre cânturi de luptă, și-mprejur Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare Războinicele ... Hiltruna !" Și strâns de fată gerne Puternicul, s-azvârle, căci e ținut pe loc Și mâinile-i sunt prinse de fată. — „Ai noroc mori la mine-n brațe ! Vezi, fruntea-mi e senină, Ce-ți pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ?" El vrea

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... apă rece. DOCHIA: S-aducă mama, bunica maichii. IRINA (către Țugulea): Și tu? Ce stai ca un țap logodit?... Ești mândru... Ai sabie... Și ce-ai faci cu ea? ȚUGULEA (face cu mâna ca și cum ar tăia): ... IRINA: Măăăă... ȚUGULEA: Hî-hî... IRINA: Când?... ȚUGULEA: Iacă ș-acuma... IRINA: O! bătu-te-ar potca [3] ! (Îl mângâie.) S-ajuți mamei Dochii. Dar ... fusul zbârnâie și plutește parc-ar avea aripi. O! ciută zglobie, tu ai ții casa c-un fus... Dar tu, Oană, ce ispravă mi-ai făcut? OANA: Mai am puțintel și le nălbesc. Prea multe. Și nu mă plâng că sunt prea multe, dar pentru că sunt multe mă pui ... și faguri cu miros de sulcină... și pere ca... REVECA: Cum? ȚUGULEA: Iacă o vorbă. REVECA: De unde știi?... Șterge-te la nas... Uf! și ai și sabie... Multe urzici ai tăiat... ȚUGULEA: Sunt moldovean... Țugulea al lui Moghilă... nu râzi de mine... Măria-sa doamna m-a pus -nvăț slujbă domnească... Pân la sabie... REVECA: Sât!... Vine... Scena IV ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustățile și părul, aproape albe. C-o ...

 

Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act

... legat la gard! DOMNICA: Nătărăi, fa, și nătângi, nătângi! VOCHIȚA: Cei mai gingași se arată Pană nu-s căsătoriți, Dar cum s-o-nsurat, îndată și fac nesuferiți. Dragostea lor acea vie Nicidecum n-o mai simțim, Ei hârbareți vor fie, Noi credință păzim. DOMNICA: Zău, bine zici, cumătră. VOCHIȚA: Da ce facem noi, spune? DOMNICA: Ei au pus rămășag cinci cârlani că ori tu, ori eu, ne-om pleca la vorbele cuconașului. Or se facă că se duc la târg, ca ne poată pândi mai lesne. știi ce? Noi ne arătam scârbite că se duc. ș-apoi, ca -i năcăjim, ne facem c-ascultăm pe cuconașul, îi -i vezi cum or crape de ciudă, VOCHIȚA: Bine. A! dumnealor vor se joace cu noi? Săracii ! N-au văzut încă pe dracu! DOMNICA: Iacătă-i vin. intrăm în casă, și nu uita ca tu-i -ncepi. (Intră.) Scena 7 Terinte, Miron TERINTE: Așa! tocmai așa. Nici visează ele de asta. MIRON: E! ce zici? Ai văzut cum am pus lucru la cale? Vezi ,eu, eu-s lup bătrân, bre. TERINTE: Ce are a face

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... toată legea! MOGÂRDICI: E, vorbi și mutu!... E ostaș în toată legea!... E, Sandomire, Sandomire, dacă ai vrea tu, ai zice tătână-tău, logofătului Baloș, mă lase ce apucasem fiu... Fiecare cu ale lui. El cu condeiul și cu paloșul, eu cu cheile și cu poloboacele, el cu Divanul și cu oștile, eu cu ... al doilea, mă trezii d-a binele. Ieșii din gârlici, alergai și văzui!... (Ș-acoperă fața.) Oh! sunt clipe de la Dumnezeu când ai vrea mai bine fii orb decât vezi!... (Dă cu tăișul mâinii.) Eh!... Eh!... Eh!... Capul lui Cărăbăț se rostogoli bolborosind... Slava Moldovei îl blestema! Și bătrânul Arbore, portarul Sucevii, care-i ... Ce păzim noi? CREMENE: Castelul din Suceava... SANDOMIR: Și Suceava... CREMENE: Și țara... CORBEA: Eh! boierii se ceartă pe cin s-aleagă... Vorbe... vorbe... Eu strâng calul în scări, și mă duc, și măntorc viu sau mă sfârtece dușmanii, și mai ia în copitele cailor! (Se aude un auit. Toți tresar.) MOGÂRDICI (speriat): Cine fie? SANDOMIR: E glasul lui Groza... MOGÂRDICI: Haiti! Fiecare la locul lui! (Corbea, Sandomir și Cremene se coboară și trec în dreapta porții. Se duc ...

 

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

... alți oameni?... Nu știu, zău, te faci, ori ești din firea d-tale așa hursuz?... — Și dacă-s hursuz, cuconiță, dragă, adică ce treabă ai mata cu mine numaidecât? Ia, te rog, mă lași în pace cu cusururile mele, după cum te las și eu în pace pe mata cu cusururile matale... — mă crezi, domnule Andrei, răspundea cucoana, punându-i ușor și prietenește mâna pe umăr, mă crezi că de s-ar găsi cineva care -mi spună cusururile în față, eu nu m- supăra cum te superi d-ta; ba, dimpotrivă, m- bucura și i- mulțămi... â ... mă bucur, și nici nu-ți mulțămesc, răspundea Andrei cu cea mai mare nepăsare; atâta numai pot -ți spun, că mata, cuconiță dragă, n-ai dat încă peste cineva care -ți spună verde, în față, toate cusururile câte le ai; și... slava Domnului! ești plină de cusururi, ca oaia de curnuți, fie vorba între noi... — Domnule Andrei, îl întrerupea cucoana retrăgându-și mâna și ... a culcat mai devreme, că era obosită de drum de aceea n-ai văzut-o-n ia-sară. — ...

 

Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala

... maeștrii ei, lojile, venditele, prozeliții și chiar cinismul ei [2]. Deosebirea este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte mult la degradare și materialism. Ca ajungă cineva la gradul de perfect slujnicar, cată, mai întîi de toate, facă amor cu slujnicele, suspine neîncetat pentru dînsele și sufere de multe ori asprimea gerului, ploaia și alte calamități, ca poată conversa o jumătate de oră cu prea iubita sa slujnică în budoarul ei cel parfumat cu estract de ceapă sau usturoi. Slujnicarii se recrutează ... cît vei putea de dînsul sau te rogi lui Dumnezeu ca -ți dea răbdarea lui Iov din Biblie, căci altfel nu vei putea suferi scălămbăturile și declamările lui, fără te apuce nevrele de rîs. Nu apucă -ți zică bună ziua și te înăbușaște cu citațiuni din Milton, lord Byron, Victor Hugo și alți mai mulți poeți păgîni și creștini; iar dupe ... în toate direcțiunile, căci guvernul dupe timpul acela, nemulțumindu-se pe întreruperea comunicației provenită din furia elementelor, declarase orașul București în stare de asediu, ca asigureze viața unuia din membrii căimăcămiii de trei, pe care umbla

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... n-ai altă putere decît iubești din gînd     Și că pătimești de moarte, căci te afli depărtat     De lumina vieții tale, la care te-ai închinat.     Dar și sufletul tău cere ca cunoști pre amori     De este de fericire sau de este-omorîtori.     Trezăște-te, dar, și vino după mine cătinel     Și scrie spre pomenire orice-ai ... „Vezi acest norod de zîne, mi-au zis preaiubita mea,     Trecînd cu o repegiune ce lacrimi îmi povedea,     Sînt din grădina dintăi florile ce ai văzut,     Dar te ferești de ele, căci îndată ești perdut.â€�     â€žAh, mai stă puțin, stăpînă, le privescâ€�, am strigat.     â€žBa nu, mi-au zis cu mînie, căci aceasta nu-i iertat.â€�     Și îndată cu iuțală lăsîndu-mă pre ... sosit !     O femeie prea grozavă dinainte-mi s-au ivit,     Cu fața înveninată și cu veșmîntul cernit.     Îmi zice : „Eu sînt căiala, am venit te răpăsc     Din brațăle dezmerdării în carele te găsăsc.     Tînărule, vai de tine, că ți-ai gătit un sfîrșit      jelești în toată vremea viața cît ai ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

... Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit -și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu ... binevoiesc a recunoaște puține merite predecesorilor și ceva măriri evenimentelor petrecute înainte de venirea lor pe lume. Tu ai admis propunerea mea și ai realizat-o în parte cu o activitate de care s-au folosit cititorii foaiei Convorbirilor literare. Mi-ai trimis din București și din Londra un șir de epistole care în curând vor fi adunate într-un volum demn de a figura ... colivia, pentru ca se bucure de încântarea libertății și ele, spre mulțumire, ne încânte cu glasul lor armonios. Din parte-mi îți promit ...

 

Miron Costin - Viața lumii

... poate. Unde-s cei din lume Mari împărați și vestiți? Acu de-abiia nume Le-au rămas de poveste. Ei sântu cu primejdii Trecuți. Cine ai lumii lasă nădejdii? Unde-s ai lumii împărați, unde iaste Xerxes, Alixandru Machidon, unde-i Artaxers, Avgust, Pompeiu și Chesar? Ei au luat lume, Pre toți stinsu-i-au cu vreme ... în sânge. "Satură-te de moarte, Tiros, și te stinge De vărsarea sângelui, o, oame înfocate, Că de vrăjmășiia ta nici Ganghes poate Cursul său -l păzească". Așa jocurește Împărățiile, lumea, așa le prăvălește. Nici voi, lumii înțelepții, cu filosofia Hălăduiți ce lume, nici theologhia V-au scutit de primejdii ... lumii, Ce v-au adus la moarte amară pre unii. Nime lucruri pre voe de tot nu crează Nime-n grele, nădejdea de tot nu piarză, Că Dumnezeu au vârstat toate cu sorocul, Au poruncitu la un loc nu stea norocul. Cursul lumii ați cercatu, lumea cursul vostru Au tăiat. Așa iaste acum vacul nostru. Niminea nu-i bun la lume, tuturor cu ... mine nu lasă: Pre bogați și săraci, cei frumoși și tare. O, vrăjmașă, priiatin ea pre nimeni n-are, Naștem, murim, odată cu cei ce ...

 

Ion Creangă - Povestea porcului

... sunt! Ci trezește pe mama și du-te la împăratul de-i spune că eu îi fac podul. Moșneagul atunci zise îngăimat: — D'apoi ai -l poți face, dragul tatei? — Despre asta n-aibi grijă, tată, că ești cu mine. Numai du-te și vestește împăratului ce-am spus ... eu! Baba, atunci, venindu-și în sine, sărută băiatul și-i zise: — Dragul mamei, drag! Nu-ți pune viața în primejdie, și pe noi ne lași, tocmai acum, străini, cu inima arsă și fără nici un sprijin! — Nu te îngriji, mămucă, defel; că trăind și nemurind ai vezi cine sunt eu. Atunci moșneagul, nemaiavând ce zice, își piaptănă barba frumos, ia toiagul bătrâneților în mână, apoi iese din casă și pornește spre ... cică, poate vă facă podul. — Dacă poate -l facă, facă-l, moșnege; și atunci fata și jumătate din împărăția mea ale lui fie. Iară de nu, atunci... poate-i fi auzit ce-au pățit alții, mai de viță decât dânsul?! Dacă te prinzi așa, apoi mergi de ... prinde c-a face podul împăratului. — Doamne, moșule, Doamne! multă minte îți mai trebuie! zise un străjer bătrân; se vede că ți- ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>