Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DUMNEZEU

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 861 pentru DUMNEZEU.

Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13

... Pavel la 11 capete cătră evrei iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu să văd dovediri. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului din dumnezeiasca strălucire ca să nu să deznădăjduiască nici odată de darul lui Dumnezeu, ci să fie încredințat cum că va lua prin pocăință ertăciune păcatelor și veri ce altă cĂ©rere sau trecătoare, sau vĂ©cinică. Dragostea încă ... decât credința și decât / nădĂ©jdea, tămeiul și vârful tuturor bunătăților, carĂ©a unĂ©ște pre mulți întru una și face cale cătră Dumnezeu

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

... după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea robilor lui Dumnezeu: Andrii și Daria cu copiii ... Dumitru, iarăși Andrii, Antim, Mărioara... — Stai, mai încet... Nu gonești iepuri, vei ajunge la capăt... — Ai scris-o ... Gher... Stai, cum de a nimerit aici acest Gherasim? Nou-răposat și iată pentru sănătate! Nu, m-ai zăpăcit tu pe mine, sărmano! Dumnezeu cu tine, cu totul m-ai încurcat! Dascălul dă din cap, îl șterge pe Gherasim și-l trece în despărțitura celor răposați. — Ascultă! Pentru ... Trebuie din nou... Dascălul deschide dulăpașul și scoate de acolo o mulțime de hârtie curată. — Dă-l afară pe Zaharia, dac-așa... zice baba. Dumnezeu cu dânsul, dă-l afară... — Taci! răspunde în scurt dascălul de ciudă. El își moaie încet condeiul și scrie de pe amândouă hârtiuțe numele ...

 

Emil Gârleanu - Hoinar

... trezi, fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i se păru că dormise de când lumea; de aceea zise în sine, bănuind: „Ce Dumnezeu răsare soarele atât de târziu!â€� Dar ca și cum Dumnezeu i-ar fi făcut pe voie, deodată se răsfiră din înalt mănunchiul strălucitor al razelor de soare, și peste câmpie năvăli un văl de aur ... nimic. Îl apucase noaptea în drum. Neputând să mai zboare, se lăsă, la întâmplare, pe un spin uscat, să aștepte zorii, suspinând nemulțumit: „Ce Dumnezeu

 

George Coșbuc - Armingenii

... vie La casa unde el dormea Și, casa pentru ca s-o știe, Au pus ca semn și mărturie În fața casei o nuia. Dar Dumnezeu, cel ce scoboară Și-n gândul cel mai nevădit, Nu lasă p-al său fiu să moară, Căci a răscumpărării oară Și vremea ... Dumnezeu orbit-a firea Ovreilor împinși la rău, Încât să n-aibă nicăirea Vrun chip de-a făptui pierirea Născutului din Dumnezeu ...

 

George Coșbuc - Ceas-rău

... vraja te pândește Cu păcat, de capul tău Să se lege; cu ceas-rău Să se lege; Nu-l chema, că te-nțelege! Ne ferească Dumnezeu! Ceasul-rău fata suspină Unde-i, mamă, ceasul-rău? Bun și drept e Dumnezeu, Dar la toate-s eu de vină! Zice Nina și deșdină Din bălaiul păr buclat Roze două; a sfărmat Roze două, Și-n ... Tot întruna Vărsa lacrimi, pe când luna Răsărea de dup-un dos. Bată-l crucea, că s-arată! Vai de mine! ceasul-rău! Ne ferească Dumnezeu! Strigă mă-sa-nspăimântată, Și privește lung la fată, Lung, căci fata-ngălbenea Tot mai tare; ea strângea Tot mai tare Pumnii săi; mă-sa ...

 

George Coșbuc - Sub patrafir

... creștin ! Bisericos n-am fost, părinte, Dar rar, când mi-am adus aminte, M-am dus și eu ca să mă-nchin. Eu am pe Dumnezeu în mine : Mereu îl simt, și-l văd mereu — Gândesc așa ! Mai știu și eu ! Dar, taică, las' că Dumnezeu Va ști mai bine. N-am dat în viață nimănui Prilej să-mi poarte dușmănie, Eu n-am putut să țin mänie Că n ... a fost și milä, cum plângea, Și, Doamne, ochi frumoși ce-avea — Păcat e asta ? Dac-am uitat ceva să spui, Mi-e martur Dumnezeu, părinte, C-am spus ce mi-a venit în minte Și-oi spune tot, în fața Lui! Și-acum canon... îl știu anume ...

 

George Coșbuc - Vântoasele

... George Coşbuc - Vântoasele Vântoasele de George Coșbuc Să ne ferească Dumnezeu Și-audă-ne din cer cuvântul! Mi l-a-nghițit acu pământul, Și-atâta om aveam și eu! Mi l-am întors în ... cu sânge-umplut — Băiatul meu era pierdut Când s-a mai limpezit de ceață! Ce-a fost apoi — la Dumnezeu Sunt toate câte sunt să fie! Ce-a fost apoi, pământul știe; Dar spui ce-am auzit și eu — Că l-au ... Că l-aș avea băiat și-acum! Așa... mi l-a-nghițit pământul Și-atâta om aveam și eu — Să ne ferească Dumnezeu

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... azi, închietă pe baza reciprocului interes. Osman: Giură dar pe a ta lege, precum eu pe a mea, tot în un Dumnezeu, care este pentru ambi. (Ambii ridică spadele în sus.) Vlad: Giur pe unul Dumnezeu și sânta cruce în unire cu închinătoriul lui Mohamed să combat pe comunul nostru inamic, tiranul Moldovei, să-l învingem în câmpul bătăliii sau prin ...

 

Grigore Alexandrescu - Șoarecele și pisica

... meu? Nu cumva îți fac rău? Nu cumva te gonesc? Binele șoricesc cît de mult îl doresc Și cît îmi ești de scump, o știe Dumnezeu! Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei, Și că aveți cuvînt să vă plîngeți de ei; Dar eu nu sînt cum crezi; căci chiar ... ajutor. Eu carne nu mănînc; ba încă socotesc, De va vrea Dumnezeu, să mă călugăresc.“ La ast frumos cuvînt, Raton înduplecat, Văzînd că Dumnezeu de martur e luat, Își ceru iertăciuni și-l pofti a veni Cu neamul șoricesc a se-mprieteni, Îl duse pe ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

... de suflet,     Le dă turbarea     Furtunei mării,     Se luptă vijelie     Cu vijelie :     Turlace bubuie,     Se sparg în răcnete,     Mințile omului     Uimirea întunecă,     Îl lasă îngerii,     Dumnezeu n-are,     Soțietatea turmă     De lupi se face,     Orbiri de pătimi     Iau năvălire,     Desăvîrșită     E sfîșierea !!!     Pre leu     Strein, sălbatic,     Prileju-l bucură,     Pe turmă ... Constituindu-și rege,     Ființă, iar nu vorbă...     În faptă să n-adoarmă     Nici mintea-i, nici iubirea-i     Să ție-ntru dreptate     El, loc de Dumnezeu.     Tot vie moștenirea     De înțeleși păzind-o,     Întocmai ca vestale     Nestinsă să păstreze     Aprinsa lor lumină     Să poată adevărul     Minciuna s-o zdrobească,     Prin focul ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

... Artă?... numai cea națională maghiară! Știință?... tot așa. În fine, idee, muncă, invenție, spirit, judecată, rachiu, vin, brânză, ardei, danțuri, costume, vite, capital, oameni, sfinți, Dumnezeu, ș.cl., ș.cl. ... toate, tot - tot așa! Apoi... Maghiarul nu se teme de nimini pe pământ; contra lumii întregi, maghiarul luptă nepăsător, sigur de ... de bunul meu maghiar, mi-am zis: "Nu! patriotismul lui e o meteahnă; nu mai e o virtute. Bine că ne-a ferit Dumnezeu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>