Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LEGA LA (OCHI)
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 402 pentru LEGA LA (OCHI).
Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii
... organizația actuală, care e încă foarte departe de idealul lor sublim, Gheorghe poate să-i facă peste noapte ceea ce tâlharii ceilalți făcuseră dimineața trecută la tactul poștii... De aci, îndată după plecarea dilijenții rămânând singur, pe înserate, fricosul jidan intră într-o grijă omorâtoare. Se puse să încuie hanul și ... unul să introducă mâna înăuntru, să apuce bârna care închide poarta, s-o dea-ntr-o parte, să deschiză poarta de perete, și să intre la jidan, să-l apuce în culcuș. La această închipuire jidanul, care urmărea dinăuntru, dârdâind de groază, ce se petrecea afară, fu coprins de toți fiorii: era pierdut! era față-n față cu ... apoi, apăru iarăși. Jidanul era acum gata. El combinase astfel planul său: o frânghie lungă legată cu un căpătâi de un butuc al gârliciului pimniței; la o potrivită lungime, pe unde era să dispară pătratul scobit, un ochi pe care îl ținea deschis cu mâna stângă, în timp ce cu mâna dreaptă ținea strâns celălalt căpătâi. La momentul dat, jidanul dă drumul ochiului și apucând repede cu amândouă mâinile căpătâiul liber, cu o smucitură supremă trage înăuntru brațul întreg. Se înțelege că ...
Mihai Eminescu - Ca o făclie...
... prin veacuri ca-ntr-o barcă. Nimica nu oprește a gândurilor grabă, Din când în când în cale-i pe sine se întreabă: La ce folos că timpul și spațiul străbate Și ce folos că vecinic râvnind singurătate, El de nimic în lume viața-i n-o s-o ... uniform Și nici să pot de somnul pământului s-adorm. Pustie, sură, rece și fără înțeles... Nu apăr adevărul, nu apăr un eres, Nu sunt la înălțime și nu sunt dedesupt, Cu mine nu am luptă, cu lumea nu mă lupt Să-nving eu adevărul sau să-ntăresc minciuna, În cumpenele ... Iar visurilor mele le poruncesc să treacă Iar ele ochii-albaștri asupra mea și-i pleacă, Cuprinse de amurgul cel fin al aurorii: Văpaia-n ochi unită-i cu farmecul palorii. Trec, pier în adâncimea iubirii ș-a genunii, Icoanele frumoase și dulci a slăbiciunii Ca flori ...
... scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între lucrușoarele puse și rămase la locul lor de zile, de săptămâni întregi. Nici o schimbare nu vei găși aceiași salcâmi de la fereastră, aceleași strigăte pe uliță, la același ceas, aproape aceleași scrisori săptămânale, și, rar, aceiași prieteni care, fie vorba între noi, nu prea sunt legați sufletește cu viața ta de cunoscător ... strecoară între piept și faldul hainei care te înăbușă. Așa sunt călătoriile. În anul acela am cutreierat Italia. Două luni de zile am alergat de la un oraș la altul, de la mare la uscat și iarăși la mare. Minunile de artă, în muzee, sau prin mănăstirile ascunse, ca niște comori, prin munți, toate mi-au furat din privire și din suflet. În ... aproape de dușumea: Unul, doi, trei, patru, cinci. Și arătă că sunt ai lui. Avea cinci copii, departe, acasă. Se mai uită încă o dată la Puiu, în
Grigore Alexandrescu - Când dar o să guști pacea
... inimă mâhnită? Când dar o să-nceteze amarul tău suspin? Viața ta e luptă, grozavă, nemblânzită, Iubirea veșnic chin. Din cupa desfătării amărăciunea naște; Din ochi frumoși durerea își ia al ei izvor; O singură privire viața veștejaște Cu lanțuri de amor! Amor care adoarme și legi și datorie, Ce slava ... în inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, al zilei domnitor? La patrie, la lume, la tot ce pătimește Nimic nu ești dator? Eu lanțurile mele le zgudui cu mânie, Ca robul ce se luptă c-un jug neomenos, Ca leul ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... sprijinește, Și ce câștigă numai cu anii; însă vremea Nu dă esperiență la cei ce nu pricep A lucrurilor reguli; iar omul silitor La ea s-ajungă poate și-n vârsta tinereții; A mele vorbe însă vor fi disprețuite, Și mulți nătângi în lume vor crede ne ... pradă visteria și moare într-un ștreang, Așa precum se cade la făcători de rele. Pre unul pilda bună îl întări-n virtute, Pre altul la pieire tot pilda l-a adus. De-aș vrea să sting din vreme scumpetea-n fiul meu I-aș dezveli năravul în toat ... gunoiat în vreme, căci altfel în zadar Nădăjduiești în rodul pre care-ai semănat. Bețiv s-alese Filip; el fu crescut de-o rudă Supusă la beție. Mirtil curvar se face, Căci a avut un mentor curvar și verigaș. În veci din gura Savii nu iese adevăr, Tot ce ... n minte spune; Ne-aducem îns-aminte și de a lui bunică, Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. Silvia-și dezvăluiește rotundul frumos sân, La toți zâmbește dulce, din ochi le face semne, Își pune alunele și se sulimenește. De ...
Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc
... Constantin Stamati - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu ... inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am ... ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de un neam fiind, Să facem, amată Tarcă, un prieteșug vestit, Căci mă aflu prea mâhnit Văzând că ... zavistea, pizmuirea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar atunci, din nenorocire, Bucătarul aruncară Un ciolan din cuhne-afară, După care cu iuțeală amicii sar, se aruncă, Și iată că de la ...
Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc
... Ivan Andreievici Krâlov - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu ... inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am ... ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de un neam fiind, Să facem, amată Tarcă, un prieteșug vestit, Căci mă aflu prea mâhnit Văzând că ... zavistea, pizmuirea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar atunci, din nenorocire, Bucătarul aruncară Un ciolan din cuhne-afară, După care cu iuțeală amicii sar, se aruncă, Și iată că de la ...
George Coșbuc - Coloana de atac
... am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă ... maiorul. Atunci un ofițer înalt, Cu spada-n vânt, iar celălalt, Trăgând mereu din carabină, Săriră-n front; iar pe colină Noi după dânșii, cot la cot, Suiam orbiș, noi, leatul tot. Cat ai clipi, muream o sută, Muream mai mulți, căci din redută Nu plumbi curgeau, ci râu de foc ... căzui cu el grămadă Și vezi, și-acum mi-e capul prost, Că nu-nțeleg nici azi ce-a fost: M-am pomenit la șanț deodată Și-o cârp-aveam la cap legată. De ce și când, de mâna cui? Și-atâta drum eu când făcui? Voiam să-ntreb, n-aveam pe cine, Căci tot străini ... turcii sar Și-i moarte-n șanț, e vai ș-amar, Ne batem ca-n pierzarea minții, Cu pumnii dăm, mușcăm cu dinții, Și piept la ...
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... a citit la nime. E drept că trece strada cu pașii cam nesiguri. Și ochii câteodată îi ard aprinși de friguri, Și e cam tras la față, și pare cam anemic, Și nici nu cred să aibă vreun titlu academic (Căci titlurile astăzi la toți le-astupă gura), E drept că se ocupă chiar cu literatura, Dar... n-are mândre plete și nu-i croit la modă, Și dacă-n haină poartă vreun cântec sau vreo odă, Nu-s închinate totuși puternicilor zilei, Cum a făcut deunăzi poetul Mercantili ... cafenele Și are-o sfântă frică de proști și versuri rele. El este, cum s-ar zice, un tânăr oarecare, Copil preacumsecade, cu multă aplecare La-nvățătură: poate ar fi ajuns departe, Dar pân-acum, sărmanul, nu-avu, pesemne, parte... Crescut la umbra unei biserici vechi, la țară, Ați înțeles că nu e măcar nepot de vară Al vreunui stâlp al țării, și, prin urmare, nu e Împins de spete scara măririlor ... țara românească. Azi dă-n familii lecții și scrie la gazetă, Ducându-și viața-n studiu și liniște discretă. Mai greu e însă iarna: doar ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului
... mi-o face poala căpătâi o fată frumoasă. — Mai e vorbă? Vrem, vrem! — Uite, vin' la mine. — Ba la mine! — Ba la mine, că-ți caut în cap! — Ba la mine, că-ți aduc apă de la "Susana" șă-ți fac o turtă cât toate zilele. Așa îl rugară fetele pe bătrân, întinzându-l toate de mânecă. Doroftei își plecă capul în ... întilni un flăcău, voinic, să fi spart pietre-n pumni. Și cât era de namilă și de rumen, sta despuiat și lungit pe-o rogojină la umbra bălăriilor. Cum văzu pe bătrân, vru să îndruge ceva, și cum deschise gura, gura — clanț, falcă pe falcă. La urma urmelor, se frecă bine la ochi, căscă zdravăn, de i se văzu omușorul și, clefetind buimăcit de câteva ori, izbuti să spuie, mai mult pe nas: — Aba... Moșule... Încotro?... Un ... merele să le mănânce baba, iar cojile să le dai Murgii, și vi se va împlini dorința, că știu ce vânturi te-au adus pe la mine. Unchiașul îi sărută poala și se șterse cu o cută pe la ochi ...
... de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tânăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spânzurate de catarg Și încet înaintează în lovire de lopeți, Legănând atâta farmec și atâtea frumuseți... Luna... luna iese ... gură, piept la piept, S-o întrebi numai cu ochii: Mă iubești tu? Spune drept! Aș! abia ți-a întins mâna, sare ivărul la ușă, E-un congres de rubedenii, vre un unchi, vre o mătușă... Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit... Oare nu ... pustii, Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații? Să aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi încunjurată de un roi de pierde-vară, Cum zâmbește tuturora cu gândirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni ... foșnirile de rochii, Pe când ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Când încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la ...