Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru RĂSPUNDE LA
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 569 pentru RĂSPUNDE LA.
Grigore Alexandrescu - Elefantul
... judecată-a lui. Noul stăpînitor, Cît s-a orînduit, Puse-n slujbă pe boi, Iar lupu mîncător Se făcu favorit Și ministru la oi. Vă las să judecați, Cîți miei fură mîncați, Și cîte oi slutite De fiarele cumplite! În zadar fac strigare Oile-mpovărate, Chip nu e ... toate, Deși le spui drept glume. Apoi, știți dumneavoastră Că oaia este proastă, Și că nădejduiește Aceea ce dorește. Eu cu încredințare Am auzit odată, La o turmă cam mare, O vorb-așa ciudată. Dar cum poci ști ce spune Oile între ele? Pentru astă minune Am cuvintele mele. Acum, să ... “ Mărețul elefant, după ce se gîndește, Dă de trei ori din cap și lupului vorbește: „Ascultă — zice — și ia aminte La ale noastre crăiești cuvinte. Cît pentr-o piele, treacă și meargă, Fiindcă singur spui c-ai dreptate. Dar pentru c-astăzi oaia aleargă La mila noastră, care mult poate, O iert; de dajdii fie scutită; Ale ei plîngeri voi să le-ascult; Și decît pielea obicinuită Să nu poți ...
Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar
... — Dar cine poate să le fi luat? adaogă ministrul privind fulgerător pe un senator din opoziție care zâmbește în față-i și care-i răspunde dând din umeri: — Știu eu? — D-ta, desigur. Fii bun și dă-mi notele! nu umbla cu mofturi de-astea. Astea sunt glume ... său de piept și-ncepe să-l zguduie cu putere: — Astea vi sunt mijloacele de luptă? Notele! Dă-mi notele! Am lucrat o noapte la ele; dă-mi-le înapoi că te zdrobesc. — Să n-am parte de ochii mei, coane Alecule! Să n-apuc să mai văz pe ... să povestească istoria notelor pierdute prezidentului, care-l ascultă distrat jucându-se cu un mototol de hârtie. D. A. Lahovary își aruncă ochii la mâinile prezidentului, și oroare! ce vede? La moment îi smucește mototolul și-l desface cu o mișcare febrilă. Ce era? Un fragment din faimoasele note, fructul unei nopți întregi de studiu, un ... mototolindu-l din distracție. — M-ai nenorocit, coane Lascarache! exclamă exasperat ministrul de externe. Mi-ai prăpădit notele! — Îrracan de mine, bre omule! răspunde ...
Vasile Alecsandri - Zimbrul și vulpea
... foarte duios: „O! Zimbrule puternic! o mult slăvite Doamne! Se poate-a ta mărire să pască pe câmpii, Supusă, ca noi proștii, la ploile de toamne, La vânt, la ger, la muște, l-a iernii vijelii? Au nu gândește oare că-n vremile trecute S-au prefăcut în Zimbru un falnic Dumnezeu [1] Că ... îngâmfată [2] Și de atunci, sărmano, tot caș visezi mereu!“ Note ↑ Zeul Joe când au răpit pe Evropa.? ↑ Vezi fabula lui La
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... schimbat Cu angelică figură ; De pe capul cel frumos Se deștinde-un păr undos. Pre-a ei fețe și pre sin Răsărit-au la videre Două roze preste-un crin Și mănoase două mere ; De la brîu rămasă-n jos Forma peștelui solzos. De mal al acestui riu Sirena s-apropiază, Luă-n braț pe al ei fiiu Și la sîn îl tupilează ; „Nani, nani, dorul meu, Nani, a ta mamă-s eu !â€� După ce au încetat Copilașu-a lui ... a ei corp mic În femeie, din pitic. În minutul cel tăcut Cînd în ceriu răsare luna, Acum oara a trecut, Dar la lac, ca totdeauna. Casnicul cel duioșitî Cu copilul n-a venit. Prevenit de un prepus, Nu trecu pe cea carare, Că-nsurățeii s ... văzut-au stele ; Cercetează-n jos, în sus, Și, plin de prepusuri rele, Tremurînd, cu pas încet, De lac s-a apropiet. Dar la ochi naintea sa I s-arată o minune : Unde apă-ntăi era, De arină-amu-i genune ; Pănă-n fund lacul e sec, Pe-unde ... ...
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... fiindcă n-avu apă să-i dea. Mâhnit de ciudata întâmplare, mergea către împărăția tatălui său cu rodia care îi mai rămăsese, și se uita la dânsa ca la un cireș copt; și merse până ajunse la o câmpie frumoasă pe unde începu a cunoaște urme de oameni. Aici îi mai veni inima la loc, și se puse jos să se odihnească nițel. Gândul lui nu se lua de la rodii și de la fetele cele frumoase ce muriseră; și tot gândindu-se se aprinse în el dorința de a gusta din rodia pe care o mai ... veni să ia apă din fântână, dar când văzu chipul care strălucea în apă, crezu că e al ei, și, spărgând ulciorul, se întoarse fuga la mumă-sa: - Nu mă mai duc la apă, zise ea, o frumusețe ca a mea nu aduce apă. - Du-te la apă, arapino, ce tot spui astfel de fleacuri, îi zise măsa, arătându-i coceanul măturei. Ea se duse și iară se întoarse, ca și întâi ... frumuseților. Iară fata cu părul de aur zise copaciului de se lăsă, luă pe țigancă ca să-i ție de urât, și copaciul se ridică la
... surd și tainic sunet Și, ca semnal de viață, aprind în cer un tunet. Văzduhul bubuiește!... pământul desmorțit Cu mii și mii de glasuri semnalului răspunde, Și de asprimea iernei simțindu-se ferit, De-o nouă-ntinerire ferice se pătrunde. La răsărit urare! urare la
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... cu ocaziunea unii serate muzicale aranjată de celebrul tenor Marchezi și de faimoasa primadonă Albertinati. Apoi după un al doilea concert dat în beneficiul său, la care esecută încîntătoarele variațiuni compuse de dînsul pe tema franceză de la Carmagnola , ce produseră un mare efect în inima auzitorilor, se duse la Parma ca să ia lecțiuni de la Alessandru Rolla, cel mai renumit violonist al Italiei pe timpii aceia. Ajungînd în acel oraș și prezentîndu-se la celebrul violonist, fu supus la un riguros esamen. Pe dată însă esecută una din compozițiunile sale; Rolla rămase uimit și declară în prezința mai multor artiști că el se simte ... de estraordinară și o nesecabilă bogăție de invențiuni, ce nu era familiare nici unuia din artiștii seculului aceluia. După aceasta luă lecțiuni de contrapunt de la renumitul contrapuntist Gheretti și în șase luni reuși a învăța contrapuntul liber aplicat la stilul instrumental. Înturnîndu-se iară la Genova la 1797, întreprinse prima sa călătorie artistică, împreună cu părintele său, și după ce se prezintă pe scena celor mai principale teatre ale Italiei și electriză ... arăta progresele și triumfele sale artistice, iar din anecdote vom cita pe acelea ce credem a avea oarecare interes și care se referă ...
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... Bat și ei cel drum, ca mânzul, Să ne strice nouă prânzul. Leși erau. Sobiesky-vodă Rătăci p-aici prin văi, Căci pe-atunci era la modă Vara, când plecau la băi, Regii meșteri în bătăi Să-și ia drumul încotrova Totdeauna prin Moldova. Și plecau fără merinde Căci așa era bonton Să mănânce tot plocon ... dar zidul, prost, Sta pe loc, pe cum a fost. Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l ... într-însa plumbi, de toate. Brânză, caș și pâine poate? Brânză nu, dar am pogace Ș-usturoi, măria-ta. Usturoi! Și-l poți mânca? Dar la urmă, cui i place... Mon Dieu! Nu te supăra: Tot făcurăm noi doi pacea: Ia să văd, cum e pogacea? Și apucând cu mâini grăbite ... ca un lup, Rupe rex, cu toții rup, Onofrei al meu, iubite, Vin la neica să te pup! Și-l pupa viteazul rigă Și-ndopa ...
Anton Pann - Feciorul moștenitor
... pat bolnav cum ședea Și sufletul vrea să-și dea, Fără să lase înscris, Numai atîta a zis: -Al meu mult-puțin rămas La un fecior tot îl las. Dar n-a numit, la Coman, Vîlcan, La Stan, la Bran, or la Nan. După ce dar l-a-ngropat, De ceartă s-a apucat, Vrînd fiecare fecior Să fie moștenitor; Trăgea tot în ... duc Și să arate apuc Că de către răposat Diată nu s-a lăsat. Ci-a zis: Tot al meu rămas La unul din voi îl las." Judecata a răspuns: -Aici e sicret ascuns, Ci mergeți de odihniți Și dimineață veniți Toți cu cîte un ... viind Și în-mîini bîte țiind, Județul cum i-a văzut Să ardică din șezut Și își dă al său cuvînt, Zicînd: -Aideți la mormînt. Dacă au ajuns aci. Să-l dezgroape porunci, Și dînd cu bîtele-n el, Să-l întrebe-ntr-acest fel: Taică! pe care fecior ... Ei porunca ascultînd Și precum a zis făcînd, Unul privea și plîngea Ceilalți cînd îl ciomăgea. Judecătorul văzînd S-a răstit ...
... Anton Pann - Astrologia Astrologia de Anton Pann Informații despre această ediție La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ; Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s ... să-i aibă, ci sînt toți niște lipsiți, Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.â€� Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost, Carele la acea masă servitor și el a fost Și era atunci la masă să dea un cap de vițel. Îl aduse fără creieri, carii îi mîncase el ; Stăpînul său, luînd capul ș-în el creieri nevăzînd, S ...
... S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați ... venit, Oprișanul cel vestit! De-i vrăjmaș și om de ceartă, Mihnea-vodă-acum îl iartă Și-l poftește ca să vie Ca un frate la domnie!" II Oprișanul credincios Și de suflet omenos Se pornea din Stoienești Ș-ajungea la București Noaptea pe la cântători Pân-a nu răsări zori. Mihnea-vodă adormit Dormea pe-un pat aurit În cămară-ntunecată Tot cu șaluri îmbrăcată. Dar deodată ... n genunchi trupu-și frângea Și grăind amar plângea: ,,Alei! doamne, fătul meu! Nu te ierte Dumnezeu Să omori pe Oprișanul Că-i peri până la anul! Știi tu, Mihneo, ori nu știi Că-n ziua Sântei Marii Era, doamne, ca să-ți vie Firman de la