Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN LOC
Rezultatele 1001 - 1010 din aproximativ 1024 pentru UN LOC.
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... primitiv, amestecat și cu argint-viu. Dumneaei, pentru dragostea ce are către frățica și către toți prietenii, mâncând ciorba și bucatele, ia tot de la un loc; cum am zice: scoate lingura din gură, o bagă iar în castronul cu ciorbă, iar o bagă în gură, iar o bagă în castron, și ... când mănâncă lapte, rumeneala de pe buze începe a-i da culoarea roșatică. Ioniță băiatul e un sufragiu dibaci: când schimbă talerele are un talâm minunat, aruncă tot după ușă, unde așteaptă pisica și cățelul, învârtește otrepul o dată pe taler, ți-l face de sticlește și pe urmă ... cu cravata răstignită pe piept — pentru că și dumnealui se ține de modă. La scară, în pridvor, sunt câțiva hamali ce se țin după un jupân ce strigă: "Marfă! marfă!", cărând teancurile în spinare. Jupânii sunt înăuntru vreo patru, și coconița, grecește sau turcește în pat, făcută foc: — Dar ... pentru că căciula (de va fi avut căciulă) căzuse jos, izbindu-se cu capul de corlată, cu poturii fără copci pe picioarele goale și cu un
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... te adapă din cornu-mbelșugării, Nimic nu te oprește de-a viețui-n odihnă. De ce dar taci ca muții și nu zici un cuvânt? Nu știi cât prețuiește un sfat prietenesc, Și câtă mângâiere ne-aduce-n mâhniciune Când neopriți de patimi păzim a lui urmare? A! înțeleg pricina de ... ajutor. La cetele rărite de plumburi ucigașe, Și-n ce putere încă se bizuie vrăjmașul. O mare iscusință și multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. C-o singură ochire el trebui să străbată A dușmanului planuri și câmpul bătăliei. (Un ceas de ne-ngrijire e primejduitor!) Să-ntâmpine oricare viclene uneltiri; Ostașii lui să fie întru îndestulare, Și către el să aibă iubire iar nu ... n-ai auzit vrodată, Socoți că-i greu să-ncapă în tidvă muritoare, Precum e greu vătaful să nu fie tâlhar, Să nu mănânce bine un gros judecător. Cum să-ți încredințeze corabie, când barcă N-ai cârmit vrodată? Pe iezușor la țară Abia te sui în luntre și te întorci ... tremur te aduce. Iar martori vitejiei nu ai decât pre robi, Ce nu-ți întorc cuvântul și cred orice le spui. Mai multe daruri trebui ...
... el. Atunci el îi întrebă: — Bine, mă, și dacă trece doftoru, îi ieșiți înainte ca la împăratul? — Eu am venit cu mămuca, spuse un flăcău. — Eu mi-am adus pe soru-mea, spuse un altul, că se topește așa, din picioare, ca ceara. Ciobanul începu iar: — Ghine, da mătușa Casandra nu-i în sat? Adică voi credeți că ... isprăvi bine vorba, și din depărtare se auziră clopoțeii unei trăsuri. — Vine, vine, spuseră câțiva. Peste puțin se opri trăsura. Dintr-însa sări jos un om scurt, plinuț, cu mustățile rase, cu gura ieșită, ca un bot, înainte; de-a lungul urechilor cu favoriți încărunțiți și scurți. Purta pălărie neagră, înaltă, redingotă lungă, și în mână ducea o lădiță ... se înfuriase: — Ia stați, de ce râdeți, de ce râdeți, nepricepuților? Atunci unul mai mehenghi răspunse: — Dă, râdem și noi, c-am pus un rămășag cu ist de l-ați căutat. Că el ne-o spus că n-are nimica și c-o să vă-nșele. Doctorul se repezi ... ți spun eu! Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de- ...
... cu neam urmându-i zborul și sultan după sultan. Astfel țară după țară drum de glorie-i deschid... Pân-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid... La un semn, un țărm de altul, legând vas de vas, se leagă Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă; Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah ... n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat." La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân așa de simplu, după vorbă, după port. - "Tu ești Mircea?" - "Da-mpărate!" - "Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta ... peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?" - "De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vrodată să ajungi ... comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea III
... cu neam urmîndu-i zborul și sultan după sultan. Astfel țară după țară drum de glorie-i deschid… Pîn-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid… La un semn, un țărm de altul, legînd vas de vas, se leagă Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă; Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah ... n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat. La un semn deschisă-i calea și se-apropie de cort Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port. — Tu ești Mircea? — Da-mpărate! — Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb ... peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs… Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag? — De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rînd, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi ... Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre
Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura
... pene, rochie umflată de culoare vie și evantai. Umerele și brațele ei sunt goale, obrazul dres cu roșu și împestrițat cu benghiuri. KLEINE SCHWABE e un neamț sărac, de 35 de ani. ACTUL I Teatrul reprezintă o odaie mobilată după moda veche în provincie: un pat lung, în stânga, cu perine la perete, și mai în fiind o sobă; ușă în fund; altă ușă în stânga, care dă în odaia ... lui. DAMIAN: Ce fel? să le poruncești?... măi hoțule, tot pe dos ai să vorbești? IFTIMI: Ei, iar m-ai apucat la sucit ca pe-un fus... Dă-mi pace să vorbesc cum pot... ce dracu! dac-aș fi și eu prost ca d-ta, n-aș fi un biet boier. DAMIAN: Iar?... bată-te cucul să te bată!... Hai, du-te de te pune la pândă. IFTIMI: Mă duc... și cum oi vedea ... să fiu afurisit!... Da cum socoți c-aș da eu voie să se facă acest fel de lucruri?... Mă rog, cucoană Gahiță, nu mă socoti un om așa făr’ de ispravă, încât eu însumi să poruncesc slugilor mele ca să facă pozne în case străine... Pân’acum, slavă Domnului! pitariul Enachi ...
Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu
... să mă întorc cu ispravă bună. - Măi, da' calendroi mi-ai mai fost! Stăpânul tău, Mătăhuz împărat, mult trebuie să fi căutat până să găsească un pușchi ca tine... - De mine zi ce vei pofti, boierule; dară să nu cazi în ispită să te atingi de împăratul, stăpânul meu, că, uite ... el așa goloneț. Iară cotoșmanul nu-i da răgaz să se gândească la d-alde-astea, ci îl luă cu vorba pe departe și cu un cusur supțire îl făcea să priceapă că are să fie fericit. Trecură zilele ca ziua de ieri și veni sărbătoarea așteptată. Cotoșmanul luă pe stăpânul ... cu el în pețit. Merseră ce merseră și, ajungând într-o pădure, aproape de palaturile boierului celui cu fata, se opriră. Băiatul rămase adumbrit într-un crânguleț verde, căci era gol pistol. Iară cotoșmanul o rupse d-a fuga spre curtea boierului celui mare. Cum ajunse, începu a ... mâna pe noi, a jăfuit pe stăpânu-meu până la cămașe, iară eu mă strecurai, și pe ici mi-e drumul, alergai într-un suflet să-ți dau de veste și să cer ajutor de la d-ta. Abia, uite, am scăpat cu zilele. - Bre! strigă boierul. Cum se ...
Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei
... întotdeauna veselă și sufletul ei fără grijă. Nimene nu știe istoria ei de la început. Unii zic că ea a fost măritată cu un negustor bătrân și gelos, într-un fund de provincie oarecare, unde, nemaiputând trăi cu nesuferitul ei păzitor, îl lăsă într-o bună dimineață singur cu gelozia sa și răsări deodată în ... băieții, privighetoarea Socolei. Eleonora era o ființă ciudată și plină de contraziceri. În ochiul ei, deși ar fi putut ceti cineva o inimă nestricată și un fond de multă bunătate, totuși aceste scumpe comori se ascundeau sub un văl de neiertată ușurătate. Astfel, ea nu depărta de la sine nici pe unul din tinerii ce-și făceau o glorie de a o ... gătească, nu era regină care ar fi putut să i se puie alăturea. Cochetă și naivă, ușoară și nepăsătoare, și totdeauna veselă: iată Eleonora. Era un flutur atras de orice miros, un capriciu legănat de toți zefirii. Doi ani trecură, și Eleonora nu pierdu roșața din față, nici veselia din ochi. S-ar fi zis că în ... nu-și trădeze taina gândurilor lor, ei nu îndrăzneau să se uite unul la altul. Când însă, împinși de o putere neînvinsă, ei se priveau ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... vrednicii și lucruri minunate ce au făcut în multe părți ale lumii, acest minunat și sfânt împărat și voiu zice cu puține cuvinte, numai pentru un lucru; ce ascultaț, să auziț. Oare pentru ce, sfântul Constandin i s-au dat acest tituluș, de-l numește sfânta besĂ©rică numai pe dânsul ... am arătat astăzi pe ceriu iaste arma acĂ©ia cu carea am mântuit din mâinile diavolului tot neamul omenesc, acela să aibi și tu ca un steag rădicat, să meargă înaintea ta, la toate războaele și cu darul aceluia vei birui pre toț vrăjmașii norodului ce ți-am încredințat să-l ... zicea: Dumnezeule, judecata dă-o împăratului și dreptatea fiiului împăratului; căci când într-o politie strălucĂ©ște dreptatea sunt cei suppuș pururea norociț. Că zicea un filosof: anul cel bun nu-l face atâta mulțimea rodurilor, cât îl face dreptatea stăpânitoriului. Și altul iar fu întrebat care cuvânt iaste mai bun ... ce au făcut la războae, cât pentru marile faceri de bine ce au făcut suppușilor lui. Și încăș adaoge de zice cum că nici cu un mijloc nu să bucura, până când vedea pre vreunul trist înaintea lui. Hrana și îmbrăcămintele nu le avea săracii de la alții, fără numai de ...
Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea
... interes ): Zău ? LEONIDA: Mai e vorbă! EFIMIȚA: Adică cum? LEONIDA: Vezi dumneata, i-a plăcut și lui cum am adus noi lucrul cu un sul subțire ca să dăm exemplu Evropii, și s-a crezut omul dator, ca un ce de politică, pentru ca să ne firitisească… EFIMIȚA ( curioasă ): Da'… ce spunea în scrisoare ? LEONIDA ( cu importanță ): Patru vorbe, numai patru, da' vorbe ... mai plătească niminea bir! e aproape de mintea omului: de unde ar mai mânca ei lefurile cu lingura? EFIMIȚA: Așa e... da'... ( reflectând mai adânc ) un lucru nu-nțeleg eu. LEONIDA: Ce lucru? EFIMIȚA: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă? LEONIDA ( în ... aleargă repede la ușă și o încearcă dacă e bine încuiată, asemenea la fereastră, și se-ntoarce mai puțin îngrijată să se așeze iar la loc, făcându-și o cruce ) Cine știe ce-oi fi visat!... ( se culcă și ațipește iar; în orchestră melodramă; pauză; o salvă de detunături și strigăte ... rămâne înmărmurită în picioare ascultând; o altă salvă și strigăte ) Leonido! ( zgomotul se repetă ) Leonido!! ( pauză; zgomotul se repetă cu putere; cocoana se repede peste ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)
... glumi, să nu-i rupi părul, că te-ai topiiiit! — Bătrânețile, măria-ta, câteodată... — Ce-ai zis? — Bătrânețile... uneori îmi rămâne câte un fir lung, ca un fir de beteală, în dinții pieptenelui... — Nu, nu, să nu-ți rămâie nici unul! Auzitu-m-ai tu, ori nu m-ai auzit? Și ... știe ce vrea, și se lungi pe iarbă, la umbra unei perdele de chiparoși. Cum sta lungită, o apucă o piroteală și, cum privea într-un adânc fără fund, printre genele lungi, i se păru c-aude un cântec de chitară. Tim, tam, tam, tam, tam, ușor, încet, prelung... o adiere de sunete, o mângâiere dulce, un farmec de pe altă lume... Tim, tam, tim, tam, tam... ca o licărire depărtată care s-apropie, și iar s-afundă, și iar se întoarce ... Dar cântecul o gâdilă pe obrajii rumeni și-i furnică din tălpile mititele până în creștetul luminos... Și i se păru c-aude un glas, un glas fericit care cânta și vorbea după tremuratul ușurel al chitarei. — Tim, tam... adormi și rămâi deșteaptă. Tim, tam, tam... care e adevăratul vis ... ...