Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DUPĂ CUM
Rezultatele 1021 - 1030 din aproximativ 1180 pentru DUPĂ CUM.
Gheorghe Asachi - Cuvântul lui Socrat
... sminteală. Pentru-un om de a lui clas, N-avei unde a face-un pas; Și s-uniră toți să zică Cum că casa era mică. Socrat spusă a sa dorință: De-ar da zâna de Atină, De amicii cu credință Casa mea să fie ... plină! Zicea Socrates cu minte și în astă întâmplare, Pentru cii ce amici se cheamă, casa lui era pre mare. Că tot omul și aice După moda veche zice Că-ți este amic prea bun, Cine-l crede e nebun! Nu-i nemică mai ușor Decât de prietini nume, Însă foarte ...
Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul
... ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere ... un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un ...
... ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere ... un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un ...
Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană
... pe lîngă acelea ce am să vă mai povestesc; vă rog numai să-mi permiteți a începe d-a capo și după o regulă cronologică descrierea relelor ce au pricinuit omenirei acești vagabonți care umblă din țară în țară, fără chezășii sau răvașe de drum, și-și ... călări; aveau însă, zice cronica, un obicei bun că, daca descălicau o dată, apoi nu mai încălecau să-i fi picat cu ceară. Așadară, dupe cum ziserăm, de la descălicătoarea romanilor pe acest frumos pămînt și pînă în ziua de astăzi, cîte invaziuni și alte nenorociri nu au suferit toate acestea ... vedeți ce mai făcu unul dintr-înșii acum de curînd! Nu știu de unde se informase vagabontul că românilor le place opera italiană și că, după atîtea suferințe, abia puseră și ei mîna pe un impresariu cumsecade, care făcu orice sacrificiu spre a se aduce o companie bună, și ...
Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune
... fugise ca un laș... Când a lăsat-o Muscalagiul din mâni, juna Zamfira era o masă inertă. Iată cauza întreitei ei betegeli. Curând, după această scenă atât de dramatică, a murit și Muscalagiul de o violentă afecțiune de piept. Ce-i mai rămânea de făcut unei nenorocite ... astea noile, domnule Iancule? — Le-am văzut... procopseală! semn de calicie, coană Zamfiro! — S-a stricat țara asta, domnule Iancule! Care cum trece: „Crede, babo, că e criză!..." — Nu vezi dumneata, coană Zamfiro, dacă a ajuns visteria să facă bani de tinichea!... Pe ... — Ați văzut banii ăi noi? — Sărăciile de tinichea?... Uite-le, zice cucoana. — Coană Zamfiro, să nu zici vorba asta... Dumneata nu-nțelegi cum e chestia... — Cum e? — Peste cîteva zile scoate visteria tot d-ăștia de câte douăzeci de parale. Care va să zică... — Care va să zică... zice ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... așa degrab stăpânitori celor trii case a lui M. Oront. VALER: — Du-te de găsăște pe Lizeta, vorbești-i din parte me, după aceea vom lua măsurile noastre. CRISPIN:— Pre bine. VALER: — Eu mă duc să te aștept acasă. (Să duce.) PERDEAUA AL 2-LE CRISPIN ... o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au socotit de ... o. Este o mică greutate.. CRISPIN:— și care? LABRANCHE: — Când tatăl său îl însura aicea, el s-au însurat la Chartres. CRISPIN:— Cum? LABRANCHE: — El iube o tânără persoană cu cari ... în chip că la întoarcirea bunului om Orgon, s-au făcut în taină o adunare de ... Oront? LABRANCHE: — Ba, ei nu s-au văzut niciodatâ. CRISPIN: — știi ce! Dacă tu ai vre, am putĂ© faci un frumos lucru, dar după întâmplarea ta de la bașcă, mă tem să nu fi rămas făr curaj. LABRANCHE: — Nu, nu, spune, o furtună trecută nu oprești pe un ...
... Duiliu Zamfirescu - Sosesc Sosesc de Duiliu Zamfirescu Sosesc cocoarele, sosesc De după deal de țintirim, Iar anii trec, copiii cresc, Se schimbă tot ce-i omenesc, Și noi îmbătrânim. Mi-aduc aminte ca acum Când alergam cu ... gol Prin prăfăria de pe drum Și când ardeam cărțile scrum Și școalei dam ocol. Și mai târziu când am plecat, Ce veselie în trăsură!... Cum nici n-am plâns, nici m-am mirat, Pe când plângea un biet argat C-un deget dus la gură. Și vreme lungă mai târziu ...
Mihai Eminescu - Locul aripelor
... e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast ca rugăciunea și timid ca primăvara, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu nencrezare?... Cât de rea ești tu, copilă! Lasă ca sub gazul roșu eu la sânii-ți să pătrunz, Să ... corsetul ista... Tu roșind să râzi gentilă, Eu s-apăs fruntea-mi arzândă între piepții albi, rotunzi Și să strecor a mea mână după gâtu-ți de zăpadă! Tu roșești... tu nu vrei, Marta?... O, de-ai ști ce caut eu... Ai surâde și-al tău umăr ai lăsa ...
Mihai Eminescu - Locul aripilor
... e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz ... corsetul ista. . .Tu roșind să râzi gentilă Eu s'apăs fruntea-mi arzândă între piepții albi, rotunzi. Și să strecor a mea mână după gâtu-ți de zăpadă! Tu roșești'. . . tu nu vrei Marta? ... O, de-ai ști ce caut eu ... Ai surâde ș-al tău umăr ai lăsa ...
... „...Și totuși luna încă nu a răsărit.â€� „Dar o să răsară.â€� „...O să răsară.â€� Și cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepurașul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă și ea, ca de gheață ... copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. Iar iepurașul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepurașul se destinse ca o coardă și o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca ...
... și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este guvernantă la copii, și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana Lucsița este ... dobitoaca, mamițo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulidu-și tare necăjită cârlionții de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. — Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsița. Și trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul ... privire-n oglindă. În sfârșit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soțul său. — La Peleș! și mai iute! zice către birjar d. Piscopesco, după ce și-a încrucișat brațele și s-a așezat bine. Birjarul mână. — Mamițo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către ...