Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AȘA CUM ESTE

 Rezultatele 1061 - 1070 din aproximativ 1278 pentru AȘA CUM ESTE.

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

... e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și ... s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi ... lut iar se frământă, Suprema preschimbare să-și poată înlesni! Hârtia dacă arde, cenușă este-o parte, În fum ușor pe dată cealaltă se desparte; Așa și corpul nostru din două e-ntocmit La lut, rămâne lutul, de flori ca să-l brăzdeze, Iar gazele prin aer se duc să-nvioreze ... Vântu-o izbește, ploaia o sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai țării, mergeți la moarte, Veți fi-n tot locul, veți fi

 

Antioh Cantemir - Uliul, păunul și cioful

... că noaptea fără somn În veci o va petrece, făcând și jurământ. Deci vulturul aleasă, pre care gândiți, domn? Pe ciof! — Și la aceasta așa își dă cuvânt; Că uliul deși este viteaz ș-a fost oștean, Nu are îndurare, e aprig și avan. El nu a ... Apoi a vrâstei iarnă se trece în zadar. Păunul este mândru cu lungile lui pene, Dar cioful este pacinic, nu caută pricini, Se apără cum

 

Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul

... moldovanul Care-a sărăcit pe hanul. Doi tătari țeapa-i gătesc, Doi amar mi-l chinuiesc, Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! Fă cu Grue ce vei face Sufletul să ni se-mpace, Că de când ... sa l-a făcut. [12] La el Grue se ducea, Mâna-n coamă că-i punea, Din loc nici că mi-l clintea! Așa cal îi trebuia. El afară mi-l scotea, Frumușel mi-l înșeua, Înșeua și-l înfrâua Și pe ochi îl săruta Și pe dânsul s ... nemărginit Cu negară învelit Și cu troscot coperit. Tătărimea se-nșira Și fugind se răsfira Câte unul, unul, unul După negrișor nebunul, Negrișor fugea, fugea, Cum se fuge nu fugea, Ci sărea tot iepurește Ș-alerga tot ogărește Nechezând tot voinicește. Alei! voi tătari păgâni, Vi s-a stins ... ...

 

Gheorghe Peșacov - Jălirea necuviincioasei morți a heroului României

... Gheorghe Peşacov - Jălirea necuviincioasei morţi a heroului României Jălirea necuviincioasei morți a heroului României de Gheorghe Peșacov 1821, august 15     Ceriule ! Cum nu ți-e milă.     De lasă să piară cu silă     Un luciafăr luminos,     Ce pînă să nu răsară,     Spre apus îl mînă iară     Un nor ... Pentru ce iar să se-ntingă     Spre apus, și să se stingă     Plîngînd totul c-a perit ?     Pentru ce, spre scăpătare     Să alerge așa tare,     La răsărit fiind ajuns ?     De ce numai să lucească     Și îndată să lipsească,     Să rămîie-n veci ascuns ?     De ce raze luminoase,     Cu ziori ... nour negru, ce l-a atins ?     Mai pe urmă, cu ce vorbă     Ast pahar, vai, el să-l soarbă,     Și să fie hotărît     Așa-n vreme prea puțină,     Să lipseasc-a lui lumină     Și să piară amărît ?     Ah, stihiilor în fire !     Ce prea rea nenorocire     Ce teatru ...

 

George Coșbuc - Patru portărei

... ce-mi urlă că nu-i mai trebe fete. Vorbește cel ce fuge pe cal stropit cu pete. Și cel pe calul muced răstește vulturel: Așa să trăiesc! Astăzi îngrop sulița-n el! De nu-l fac eu cenușă, să n-am de mamă parte! Se jură cel cu roibul frumos ... căzută e din soare: Căci glia, cât de stearpă, pe urma ei dă floare. III Și patru cai aleargă cu patru portărei, Topește-se pământul cum tremura sub ei. Ajung la mănăstirea din crângul de fagi tineri, Cer sfat, le dă sfaturi vrăjite sfânta Vineri. Le spune că departe, pe râu ... să poți vedea Palatele de glajă pe-un munte de mărgea. Și cine-i om să lupte cu zmeu, ca să-l omoare, Stăpân va fi pe Veta, pe chei și pe zăvoare. IV Hei, Trăsnet-Împărate! Mulți ani cu har de domn! Feciorii tăi deșteaptă tot iadul azi din somn ... și-n cer ar face strungă, Voinici, cât să-ți răstoarne pământul într-o dungă. Ei pier în Răsărituri, ca șoimii zboară zbor. Se duc cum nu se duce nici dragoste, nici dor. Ei trec în Lumea-neagră, trec rânduri de movile Și trece-o zi, trec două, trec cinci și ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun ... și a corporației d-sale politice. Dacă, în starea în care, grație politicei radicale, a ajuns cestiunea israelită astăzi, țara ar fi peste putință să se mai retragă înapoi, și ar fi neapărat nevoită până în sfârșit să acorde de silă o imediată și anume aplicare a principiului din art. 44 al tractatului, d. Brătianu ... Românul apărând, cu ocazia căderii d-lui Brătianu, în chenar negru cu un articol jalnic, intitulat Necrologul Patriei. Nouii miniștri, odată cu depunerea jurământului, vor fi numiți Asasinii României, iar M. Sa va fi dat iarăși în judecata supremă a tribunalelor secrete din mahalalele compuse din căprăriile electorale ale gardei civice. Toate aceste mici mizerii însă, un ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... tutulor acelora cari ar putea să o merite și s'o câștige pe calea legală. Cu aceasta s'a închis odată pentru totdeauna așa numita cestiune israelită, care deși nu era provenită decât numai din cauze economice, era cel puțin interpretată de răuvoitorii noștri în sensul de intoleranță religioasă ... cale legală cetățeni români; ei sunt comercianți, profesori, advocați, medici și chiar ofițeri în armată, funcționari publici; în fine sunt ceea ce, fără deosebire, poate fi orice cetățean român, ei sunt români și ca atari se bucură și dânșii de toate drepturile și private și publice de câte se bucură tot ... cu ce ton, cu ce aere, s'au făcut toate acestea ? Ziarele evreești au pornit contra Statului pe față un războiu, care, dacă n'ar fi cunoscut cineva tradiționala impertinență biblică, ar fi crezut că este pornit din demență. Citind acele foi cineva, care n'ar fi cunoscut situația Evreilor în raport cu Statul român, ar fi crezut că acești Evrei sunt aci poporul autochton, locuitorii străvechi ai acestor țări, și că Românii sunt niște cuceritori de curând tăbărâți aci, contra cărora ... ...

 

Antim Ivireanul - Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod

... Ivireanul Multe și despărțite sunt faptele și sfârșiturile a cugetului celui mulțemitor, prin mijlocul a cărora să adeverează fără de presupus cum că rămân întru neuitarea celor ce li s-au făcut binele. Toate facerile de bine ce au câșigat, iară mai vârtos și mai ales acĂ ... a dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunoștință a datoriei ce li s-ar cuveni. Pentru aceasta dară și smerenia noastră, cunoscând cum că pentru multele folosuri și faceri de bine ce ai arătat și arăți măriia-ta de-a pururea cătră noi sunt datoriu nu ... așezământ preaslăvit și întru oblăduire prealuminat și de atâta mulțime de credincioși purtător de grijă și chivernisitor să cuvine drept acĂ©ia a fi adus înălțimei-tale de la noi un dar ca acesta; că cĂ©le luminate și preaslăvite să cuvin iară celor luminați și preaslăviți. Pentru că ... o grădină împărătească cu multe podoabe să află multe și de multe feliuri de flori, carele veselesc cu mirosul toate simțirile celor ce s-apropie, așa și chipul cel de Dumnezeu împodobit a înălțimei-tale iaste plin și împodobit cu multe dablândĂ©țele măriei-tale trage pre toți cătră ...

 

Alecu Donici - Paingul și bondarul

... Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult izbânditoare Decât un negustor Ce ... și vinde product străin cu spor. De mâine dimineață deschid o magazie De-o nouă pânzărie, De care omul încă pe lume n-au țesut". Așa au zis paingul, așa au și făcut; Și-n colț, la o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l ... au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715

... Și adevărat cĂ©rerea iaste dreaptă, și închinăciunea cuviincioasă, pentru căci precum din tipografie n-au eșit până acum aciastă carte, nici mai împodobită de cum să vĂ©de, nici de tot tălmăcită pre limbă rumânească precum acum s-au tipărit; așa și în scaunul Ungrovlahiei n-au șăzut alt domn, nici înfrumusețat cu atâtea daruri, nici îmbogățit cu atâtea bunătăți, câte strălucesc în creștinescul și împărătescul ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... o cărare-mi lasă, Și te trec în curmeziș, Doar de-oi da de-un luminiș Și în el izvor de apă Să văd șoimul cum se s-adapă. Zice codrul liniștit: ­ M-am pus de am înfrunzit Pentru că tu m-ai dorit. Iară valurile sună, Mișcătoare se adună ... Sub un vechi stejar pletos Ce-și lăsa crengile-n jos Mușatin se întindea Punând arcu-alăturea: ­ Codri, codri, dragul meu, Parcă ți-aș fi spus-o eu Să suni din frunză mereu. Că, de când nu te-am văzut, Multă vreme a trecut Și, se când nu ... m-oi duce de la tine, Frunza-o plânge după mine, Că de suflet mă apucă Dor de cale, dor de ducă, Și deși mi-așa de jele De plânsul măicuței mele, Eu m-aș duce, m-aș tot duce, Dor să nu mă mai apuce. Și m-aș duce-n ... lungă, Dor să nu mă mai ajungă. În zadar în vânt mă cheamă Dor de casă, glas de mamă, În zadar răsună-n vânt, Căci așa menit eu sunt: Să-mi fac cale pe pământ, Să-mi întind cărările, Să cutreier țările, Țările și mările. Fire-ar tare glasul meu, Ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>