Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... și tăcea. Apoi, după ce sfârși de spus frații cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru și el de la tată-său ca -l lase pândească și el. Cât de trist era tată-său pentru că nu se găsea nici un voinic care -i prinză pe hoții merelor râse când îl auzi. Iară după multe rugăciuni se înduplecă. Atunci fiul cel mai mic se pregăti de pândă. Cum ... și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit aducă mere și se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său -i dea voie acum caute și pe hoț. Tatăl său nu mai voia știe de hoț, deoarece i-a ajutat Dumnezeu vază merele cele atât de mult dorite. Dară fiul cel mic al împăratului nu se lăsă numai pe aceea, ci stărui până ce împăratul îi ... multe ori merele de aur din pomul ce are tătâne-meu în grădina sa, și de aceea am venit pui mâna pe hoț. - Poate ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... luminându-se din lumina cea cu trei străluciri a sfintei troițe, într-acestaș chip și la nașterea cea dea treia, carea iaste mântuitoare, naște sufletul omului și iase dintru întunĂ©recul și tina trupului, ca dintr-o pușcărie întunecată și mĂ©rge vază lumina cea strălucitoare și slava cea fericită a vieții cei de pururea. Această naștere a mântuirii pohtiia vază și prorocul David și pentru aceasta zicea: Scoate, Doamne, din temniță sufletul mieu, ca mărturisească numele tău, Psalm. Așijderea și fericitul Pavel zicea: Pohtesc mă sloboz din trupul acesta și fiu împreună cu Hristos, Filipis, l. Această naștere, a treia iaste cu mult mai bună și mai de folos decât cĂ©lialalte, pentru ... pe cineva, sau cu cuvântul, sau cu fapta; și pentru aceasta iară -i zicem cu toții: Dumnezeu -l iarte, căci această călătorie iaste o facem cu toții. Și pentru ca putem câștiga și noi, după moarte, această plată a ertăciunii de la cei vii, pentru aceasta zicem și a treia oară: Dumnezeu -l iarte și pre noi

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... Îndoită fu bucuria omului când se văzu și cu copil, și cu mânz. Și fiindcă acesta se născuse odată cu fiul său, hotărî ca nimeni nu încalece pe dânsul, fără numai fiu-său, când s-o face mare. Botezară copilul și îngrijiră de dânsul, mă rog, ca unul la părinți. Copilul crescu și se făcu mare. Când era d-un an, parcă ... în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute. Aci stătură se mai odihnească. Și, voind se întoarcă, ei se rătăciseră. Nu mai știau nici pe unde veniseră, nici pe unde se întoarcă. Atunci băiatul începu plângă și dorească de părinți. Mai cu seamă când s-a văzut singur, singurel, el care nu era ieșit din casa părinților, începu -l ia niște răcori de nu știa ce va zică asta. Calul, daca văzu așa, începu -l îmbuneze, ba că o facă cutare lucru, ba că cealaltă. Până una alta, își cătară un culcuș unde ...

 

Ion Luca Caragiale - Cuvântare

... afi decât ființa neamului meu întreg. Dacă vreau conserv ceva particular în paguba marelui interes general, atunci nu mai sunt conservator, ci anarchist (aplauze). nu se mai facă prin urmare glume... ieftine pe socoteala numelui partidului nostru conservator-democrat. În orice caz, cine cine le mai face știe că le aruncă peste noi mai departe celor mai mari două imperii naționale - Engliteriei și Germaniei... Și asta... nu-i frumos ! (aplauze). Clasele sociale ... vă numesc Atenieni și, pe cinste, vă făgăduiesc că niciodată n'am ajung aristocrat (ilaritate); prin urmare, nici dv. pentru mine n'o ajungeți ginabeți și bulgari capsomani. O vă numesc întotdeauna iubiții mei concetățeni, în dorința ca dv. ziceți: omul acesta e un Ploeștean de-ai noștri, un om de rând ca toți oameni, iar nu un Atenian farsor (mare ilaritate,aplauze prelungite ... Ionescu, ce ?... nu numai viitorul, dar și trecutul (mare ilaritate). Ei, d-lor, aceasta mi se pare prea din cale-afară... aristocratic (aplauze sgomotoase). Înțeleg tăgăduiești oricărui om, cât de mare ar fi, viitorul; te îndoiești, de exemplu, că Take Ionescu o aibă răbdare ...

 

Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte

... ale unora dintre artiștii chemați a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu intră în deviza noastră; venim dar la cea de a doua care, deși ... actul al doilea, probează de-ajuns observările noastre. D-la Alfieri, cu toată silința ce a pus, n-a putut reuși ne prezenteze pe adevărata Norina, spirituoasă și plină de prefăcătorie, care nemaigăsind alte mezii ca înduplece pe Don Pasquale de a permite lui Ernesto ca o ia în căsătorie, unește cu doctorul Malatesta și, printr-o farsă foarte ingenioasă, devine consoarta bătrînului, și aceasta nu o făcea decît numai ca poată mai în urmă, prin dezordine și maltratări, -l aducă în stare dorească divorțiul lor pe preț de a consimți la maritagiul lui Ernesto. Acest caracter ni se pare puțin cam inconstant și cam rău ... amorul ce nutrește pentru Ernesto, de ce în actul al doilea și al treilea ne-o înfățișează atît de depravată, căci o femeie care priimește ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea V

... așează flori de gheață pe ferești, Cînd in inimă e vară…; în zadar o rogi: „Consacră-mi Creștetul cu-ale lui gînduri, -l sfințesc cu-a mele lacrămi!“ Ea nici poate -nțeleagă că nu tu o vrei… că-n tine E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plînge, rîde, neputind s ... căzindu-i în genunche, i-ar vorbi tînguitor, Fericirea înecindu-l, el ar sta -nnebunească, Ca-n furtuna lui de patimi și mai mult o iubească. Știe care ea că poate ca -ți dea o lume-ntreagă, C-aruncîndu-se în valuri și cerînd te-nțeleagă Ar împlea-a ta adîncime cu luceferi luminoși? Cu zîmbiri de curtezană și cu ochi bisericoși, S-ar preface că pricepe ... De-a fi umbra frumuseții cei eterne pe pămînt. O femeie între flori zi-i și o floare-ntre femei — Ș-o -i placă. Dar o pune aleagă între trei Ce-o-nconjoară, toți zicînd că o iubesc — cît de naivă — Vei vedea că de odată ea devine pozitivă. Tu ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... că-aceasta-i a ta țară, Aș grăi cu tine-almintre doară. Unde-i duhul ș-inima nefrântă Acelui mândru Luceafăr care Nu -îndoi și pre cea mai sfântă Lumină-în ceriu viețuitoare A scula cu războiu, odată! Ce negrijă-acum te ține,-o tată? Tu șezi aici, fără nice-o teamă, Adevărat! Dar sus ce face, Pe lume, nu știi sau nu bagi samă. Nu vezi ce năpraznă vine-încoace Pe iadul tău? Eși numai, afară, Ș-însuș' a ta ... cineva zice: Asta-i țara mea, eu-s dă aice!..." [11] De-aci Goleman luă cuvântul Și le sfătui pre larg și tare, Întii, ca -și împartă pământul, Ca tot însul din vreme -l are, -ș' poată face mălaiu și pâine, S-aibă ce mânca de-azi pănă mâine. ,,Oameni buni! Oare n-ar hi mai bine (Zicea el) numim astă țară Cu nume nou, păcum cuvine, Făcând ș-o rânduială-adevară, Noi între noi, cării toți hie Supuși, întru d-alba țigănie? [12] Că fără dă rând nu-i nice-un bine! Căsi apoi

 

Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat

... a intra? - Vai de mine, leliță, zise cea mai mică, mă mir cum ți-a dat în gând una ca aceasta, ca ne îndemni dumneata călcăm porunca tatălui nostru. Când tata a zis nu intrăm acolo, trebuie fi știut el ce a zis și pentru ce a zis facem așa. - Că doară nu s-o face gaură în cer d-om intra, zise cea mijlocie. Că doară n-or fi niscaiva zmei ne mănânce, ori alte lighioane. Ș-apoi de unde o știe tata dacă noi am intrat au ba? Tot vorbind și îndemnându-se, ajunseră tocmai pe dinaintea acelei cămări; cea mai mare din surori, care ... Cununia se făcu cam pe sub ascuns. Apoi, puindu-se porcul cu soția sa într-o căruță împărătească, porni la dânsul acasă. Pe drum trebuia treacă pe lângă un noroi mare; porcul porunci stea căruța; se dete jos și se tăvăli în noroi, până se făcu una cu tina, apoi, suindu-se, zise miresei -l sărute. Biata fată, ce

 

Anton Pann - Norocul și mintea

... găsească călătoriră. Mergînd împreună, întîlnesc în cale Un om păzind capre în jos pe o vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : - mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă -mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n vreme lungă Îl voi face însumi ș-împărat s-ajungă. Și zicînd aceasta, Norocul s-apucă Cu mijloace-n stare pe cioban s-aducă, Iar Mintea trase, lăsînd pe Norocul, Și rămase prostul mai ca dobitocul. Dobitocul însă, deși nu vorbește, Dar are în sine simțire firește, Își cunoaște slujba la ... se facă-n grabă, Ca nu cumva asta mare norocire S-o soape din mînă cu vro preltmgire Deci la prinz poftiră pe neguțătorul Ca -l ospeteze și -și spuie dorul Mînînd dar la masă cu toți împreimă, Păzi împăratul vremea cea mai bună, Ș-începu îndată, după cuviință, Scoposul -și spuie și a sa voință. lar neguțătorul, l-acea veselie, -Bucuros, îi zise, poate și aă fie, Numai am voie pînă mă voi duce -ntreb de voiește și fiu-ml cel dulce. Ș-în prînzul acesta după ce cinstiră Pe neguțătorul și îl omeniră, Cînd vru

 

Dimitrie Anghel - Fantome, 2

... misterioasă... Fantoma de adineaori are un taraf acuma, o giubea nouă o îmbracă, ochii îi sclipesc și mîna nu-i mai tremură, tînguirea singuratecă se face orchestră, o ghitară parcă s-a adăogat, și iată și un flaut, și sunt mai multe viori parcă, și vocea care cîntă ai ... pînă de vale. Dar cîntecul a tăcut și amintirea aceasta adusă de cîntec a dispărut cu el. Pe tăpșanul pustiu se face întuneric și devale lașul și-aprinde luminile sfioase tremurînd în ceața albăstrie. Arunc un ban fantomei de lăutar și cobor la vale, cătînd -mi întregesc amintirile. Da, viziunea aceasta era adevărată în vremea copilăriei mele. Era bogăție, și nu era seară cu lună nu urce trăsurile pe dealul Copoului. lașul era un ostrov fericit, o oază de verdeață împrejmuită de vii roditoare, cu grădini fermecate, în care cîntecele ... lume de morți. Luna urcată sus, deasupra copacilor, ca o mască lividă de clovn, privește și ea și rîde ironic, mișcînd umbrele... Paveaua acuma se face sonoră, lespezile sună sub copitele cailor, fanarele fulgeră în treacăt. Case vechi boierești, de o parte și de alta, strălucesc prietenos cu geamurile lor aprinse ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

... jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric; și sunt autorizat a o face - eu am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și decadența ei, și nu în calitate de gură-cască, ci în calitate oficială ... pentru sfânta Libertate și - te pupă! O! Eram la Lipănescu-n grădină de vreo câteva ceasuri. Uraganul entuziasmului creștea mereu, când o onoare nenchipuită veni -l ridice la paroxism. Prezidentul - el, în persoană! - urmat de un adiutant, veni viziteze petrecerea noastră populară și spargă o oală cu poporul lui. Marele om ne zise câteva cuvinte. Era încântat de purtarea bravilor săi ploeșteni, cari au știut ca totdeauna ... a făcut o scenă grozavă - că de ce m-am amestecat cu derbedeii, că doresc s-o fac de râs în mahala, că vreau grăbesc, poate, sfârșitul lui tata, care era greu bolnav; pe urmă mi-a poruncit aspru ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>