Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 2405 pentru L.

Emil Gârleanu - În curtea mea

... vezi? cârdul de gâște se înșiră, una după alta, ca și când cea din capăt ar fi înghițit un mosor de sfoară al căreia capăt l-ar fi hăpăit, pe rând, toate celelalte. Dincolo, lângă teuca de apă, sunt rațele; parcă-s totdeauna văduve, așa-s de ursuze. Mișcând mereu din ... tineri s-au apucat la luptă. Penele zbor ca luate de vânt. Stai puțin și-o să vezi! Grămăticul curții mele e doar curcanul! Iată-l: i-a și zărit. Uite-l cum se repede, cum se pune mijlocitor între ei, cum îi desparte; pe cel mai vajnic îl ciupește și-l urmărește până în celălalt colț al curții. Iar dacă a făcut pace, e și dreptul lui; se-nrotește, își atârnă șiragurile de hurmuz ... Gâgâlicii de aur au năvălit sub aripile cloștilor, să se ascundă. O săgeată străbate prin aer. E un vultan. N-avea nici o grijă! Grămăticul l-a zărit cel dintâi. Și-a strâns mugurul nasului, și-a scos gușa în afară și-l ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... repede călcâiele, își scoase iute căciula și răspunse din toata inima: Vreau, cum nu, să trăiți, domnule sublocotenent... Ce voios era soldatul acesta. Numai să-l fi privit, în marșuri, mergând voinicește, totdeauna zâmbind, și-ți trecea orice osteneală. Rar soldat și prieten credincios ca Stan Petre!... Acum câteva zile, intrând ... De pe față i se dusese urma de zbucium ce rămâne după o boală plină de chinuri; în locu-i răsărise zâmbetul acela cuminte ce-l prindea atât de bine. La căpătâi îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de ... un frate al ei, cu decorațiile războiului pe piept. Când bătrâna văzu pe celalt băiat, pe cornist, începu să bocească în gura mare: — Mi l-o luat Dumnezeu și m-o lăsat numai cu tine! Băietul mamei, băiet. Iar bătrânul căuta s-o liniștească: — Taci, Mărando, așa a ... prin care Stan Petre era făcut fruntaș. Doi dintre camarazi îi cusură, pe mânecile tunicii, galonul împletit din mătasă: puseseră mână de la mână și-l cumpăraseră. Și deodată unul băgă de seamă că numai cravata îi lipsea fruntașului Stan Petre; cornistul își desfăcu repede cravata lui și o înfășură ușor ...

 

George Coșbuc - Flăcări potolite

... răznit, Și-i dus de-atunci. Mai știu și eu!         Așa i-a fost menit. Dar bun băiat! De-o fi murit,         Să-l ierte Dumnezeu." Și-au dat binețe și-au tăcut. Străinul parcă se gătea         Să plece,și-ar fi vrut Să fugă dac-ar fi putut ... oameni..." El și-a dus Pe tâmple mâna-ngândurat:         â€”„Ședea pe vale-n sus Ion al Anei... cicä rus         Din moși; l-or fi-ngropat?"   — „Ion al Anei... L-ai știut E mort de-un veac! Și bun creștin,         Tot cinste ne-a fäcut. Dar multe, Doamne, l-au bătut         I-a fost paharul plin." —„Era bogat?" — „Era. și-a fost Cuminte om ; dar nu ... i un cuțit de-oțel,         Și, dus așa de-un gând, Strângea cuțitu-n pumn, câtând         Cu-atâta drag la el! Mult timp în mână l-a-nvârtit. De patruzeci de ani purta         Cu el acest cuțit: Era pentr-un dușman menit —         Ce dulce gând era! Și-acum ... ploaie-n vremea grea Și parc-același vânt bătea,         Și toate cum au fost! E sat dincolo — drum umblat Și dealul mic, ușor să- ...

 

George Coșbuc - Pierde-vară

... Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin, Acum e cât corbul de mare, Cât pumnul abia, cât albina, Și-n urmă-l înghite lumina         Din largul senin. S-aude pe coasă cum sună Ciocanul; pe margini de râu Poporul de pasări s-adună. E cântec de luncă ... cască balaurii gura; Văd cuiburi de pajuri măiestre, Și roibii cei fără căpestre         Din smârcuri de mări. Prin mare trec zmeii cu-notul; Și, iată-l, târând un copac Piticul cu barba cât cotul, Ies scroafele-mării cu puii, Și sparge-nchisorile Gruii         Bâtrânul Novac. Văd Lupul din basme, cu laba ... cosița ei flori. Văd zânele goale-n poiană, Scăldându-se-ascunse-n pădure, Când vine-un voinic să le fure         Cămășile-n zori ... Dar iată-l cu galbene plete, Frumos, să-l ucidă de drag La sân îndrăgitele fete - Copilul, născut, al tăcerii, Ce-ți vine prin liniștea serii         Și-ți șade pe prag. Prin iarba-nspicată ... eu simt pe pleoape, Părând d-un păianjen țesută. Și-n urmă pe ochi mă sărută,         Iar ochii-mi se sting. Mi-e teamă să-l ...

 

George Coșbuc - Povestea căprarului

... mult optzeci de pași Dar noi lăsam cu palma locul. Și, iată-n urma tuturor. Un biet căprar, având un frate Ucis, s-opri să-l ieie-n spate, Și-apoi spre șir porni cu zor. Dar, lunecând pe iarba udă Fiind și slab, căzu-n curând, Iar noi strigam să ... Și i-am strigat de-a multa oară Că e nebun, că stă să moară, Și că-i păcat de Dumnezeu. Nevrând să-l lase pe câmpie, Și să-l aducă neputând, El sta cu mortul, dus de-un gând: Străjer răzbunător să-i fie! Dar turcii vin, tot vin, un roi, Și tot mai ... Treizeci de pași mai au nizamii, Au cincisprezece, zece-acum Și-aștepți pe-ai tăi, plângând pe drum, Tu, suflet pustiit al mamii! Dar iată-l, cade! L-a lovit Pesemne-un plumb din multa ploaie; Pe spate-acum murind se-ndoaie, Dar l-am văzut cum s-a-nvârtit Spre frate-său, căzând deodată Cu fața-n jos, părând c-ar vra Să-l apere pe mort așa Și-atunci coloana-naintată A turcilor, sosind povoi, I-a și cuprins, urmându-și goana, Și i ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire

... acelei mânii ce mările-a-ntărâtat, Aste mărețe trăsuri tu cum le disprețuiești? Idei, icoane, figuri, toate în ele găsești. Racine, pe care-l iubeai, din ele s-a adăpat; Rousseau, pe care-l urai, adesea le-a imitat: Toate acestea le știi, dar furia-ți te-a orbit. Tu, ca odată Satan, pe om ... temelia-ai surpat în dogmele creștinești. A! dacă talentul tău, mai bine-ntrebuințat, Cu soarta-i a se lupta pe om l-ar fi înarmat! Dacă pe drepți întărind, pe răi ai fi îngrozit, Îngerii numele tău cu drag l-ar fi pomenit. Ani ai trăit îndestui, rol măreț-ai jucat, Ai lumii stăpânitori adesea te-au vizitat: Acum acestea pe noi nimic nu ne ... trecut să găsim. Și nelucrate câmpii de ghimpi să le curățim. Aș vrea să poți să-nviezi, o zi numai să trăiești, Parnasul nostru să-l vezi, apoi să ne mai vorbești. Unul, iscoditor trist de termeni încornorați, Lipsiți de duh creator numește pe toți ceilalți. Se plânge că nu-nțeleg ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... nici unele. Vrei tu să te procopsești? - Vreau, sărut mâna, maică... - Atunci...vino cu mine". Și a plecat băiatul dupa maica starița. Ea l-a dus la o tipografie și l-a băgat ucenic; i-a dat ceva mărunțele pentru covrigi, l-a blagoslovit și s-a dus. A început atunci pentru băiatul sărac frecușul jugului vieții: vânzarea puterilor de azi ... sus și zise: "Fiul meu, fiul meu! fă-mi pe gând și dă omului ăstuia necăjit, că e omul nostru, ce mă rog eu: scutește-l de atâta oboseală, și dă-i și lui un dar: pentru fiece bârfire ce-a trecut pân degetele și pân vingălacul lui câte ... zise omul; ce! ai înnebunit de joci tontoroiul singură fără flașnetă măcar?" Aș! femeia n-aude, n-avede: dă-i nainte! ba încă sare și-l ia de gât și pe el și-l târăște și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi pe câte un scaun gâfâind. Bietul om începe ... ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

... a noastre păcate grele, Și atunci ne va ierta Când acel ce dintre noi fiind mai mult vinovat Chiar de bunăvoia sa Va primi să-l jertfim cerului neîndurat; Și pe lâng-această pârgă plecată și cucerită, Unind și a noastră rugă fierbinte și umilită, Poate să se îmblânzească ... puțin greșit, Căci degeaba și făr’ de vină multe oi am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun să mă jertfiți, Dar ca să știm, Cine va fi mai greșit și pe acela să ... cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca să îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul să-l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca să nu-nvățăm și noi de a lui năravuri rele...â€� Și unindu-se la sfat ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... upa(n) hanÄ­(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å¡u(l) o(t) dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ­ auzi(t) èu kÅ­ Ä©pÅ­ratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre ... Å¡te(r) de(n) c[a]ri gra(d) ku(m) vorÄ­ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ­ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅ­ntÄ­ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dÅ ... trÄ›kÅ­ i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l ...

 

Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

... de ani și se făcu voinic ca brazii munților. Împărăteasa îl dete la dascăl de învăță toate măestriile lumei și, temîndu-se ca să nu-l piarză, îi făcu o colivie de aur și-l închise într-însa, dîndu-i jucării copilărești ca să-i treacă de urît. Într-o zi trecu p-acolo o babă cu două tivdi cu ... i-a spus tot ce aflase de la dînsa. — Ei bine — zise vrăjitorul — acum du-te și ie frîul și-l sună în trei părți ale livezei. El luă frîul și-l sună la cele trei părți ale livezei și îndată veni la dînsul o mîrțoagă de cal șchiop și plin de bube. Făt-Frumos îi dete ... de Făt-Frumos, dar el este pe tărîmul cellalt și nu crez să-i fi adus corbul osciorul și vîntul perișorul. — Ba poate i l-o fi adus, zise Făt-Frumos ieșind de subt pod. Atunci zmeul zise: — Cum vrei, în luptă să ne luptăm sau în săbii să ... aripă în seu și una în apă și cu seul să mă stropești pe mine, iar cu apa să stropești pe Făt-Frumos, că ți-l ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia

... la noi venea, Dar acu-i senin și bine Și bădița nu mai vine. Ori de mine-i s-a urât, Ori cazaci l-au omorât, Arză-i focul la un loc, Cum arde pieptu-mi în foc! VI Floare, floricea, Mai zi, puica mea, Cum ziceai aseară Pe ... Inima mi se topește! XIII Frunză verde peliniță, Pe cea verde moviliță Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă, Ieși, bădiță, de-l ascultă. „Asculta-l-ar pustia Că mi-a luat soția. Ochii cu sprâncenele, Mâna cu inelele, Gâtul cu mărgelele, Gura cu mândrelele, Și mi-a ... mare Șade un voinic calare Și tot zice cu oftare: „La fântâna cu cerdac Este-un trandafir de leac. Cum aș face să nu-l scap, Să mi-l pun seara la cap. Toată noaptea să-mi visez Mândrulița ca să văz De gândește ea la mine Ori de umblă-n căi străine!â ... pe mal când mă privește, Și-mi tot zice: Fugi departe Că de mine tu n-ai parte! Când erai român curat, Sufletul meu ți l ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>