Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUAT CA UN TOT
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 763 pentru LUAT CA UN TOT.
Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți
... Povestea celor necăjiţi Povestea celor necăjiți de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 7, 21 nov. 1910, p. 97—101 A fost odată un biet om necăjit ca vai de capul lui. Și nu era prost creștinul, dar o piază rea i se punea de-a curmeziș, așa că tot ce făcea îi ieșea pe dos. Muncea din răsputeri omul și abia ce putea să încropească după multe trude și necazuri câțiva bani, că o ... l lăsa și mai sărman ca mai înainte. Dar toate astea nu-i abăteau puterile, căci sădise, se vede, Dumnezeu într-însul viață de prisos ca să poată suferi mai bine. De la un timp și-a dat el cu gândul că poate locul unde i se nemerise să stea și să muncească e blăstămat. Și luându ... mesei, încununat de flori și cu haine strălucitoare pe el. Și ca într-o oglindă, cel ce venea și-a recunoscut atunci chipul; un el dezbrăcat de haina săracă ce-l îmbrăca, rumăn și frumos la față, cu ochii sclipitori ca ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru
... rămânem și noi părtaș acelui păcat strein. Și ne ceartă Dumnezeu și pentru păcatele cĂ©le streine, precum iaste și în trupul omenesc. Că pentru un mădular, când iaste bolnav, pătimesc toate mădulările, așijderea și în lumea carĂ© să chiamă trup, adecă besĂ©rica lui Hristos, creștinii, pentru un om rău pre mulți oameni buni îi ceartă Dumnezeu, precum se vĂ©de aceasta în multe cărți și în multe istorii, că s-au făcut ... a dumnezeirii, adecă Tatăl, sau Duhul Sfânt, încă sunt 4 pricini. Una, pentru căci să chiamă Fiiul lui Dumnezeu înțelepciune au luat chipu omului ca să vindecere nepricĂ©perea omului, prin carĂ© au căzut în păcat. A dooa, ca cela ce iaste Fiiul lui Dumnezeu, făr de ani, să se facă și fiiul omului, supt ani. A treia, precum s-au făcut ... de vrĂ©me ce iaste taina foarte mare, adecă și peste fire, ci numai cu credință și cu măriri de cuvântări să ne închinăm lui, ca unui soare al dreptății ce au răsărit din pântecele Fecioarei, noao celora ce șădeam întru întunĂ©recul și umbra morții; și din călduroasa inimă să ...
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... poporului său. Și toți într-un gând și într-o glăsuire dete mărire Domnului că s-a îndurat a le da un moștean al împărăției. Acest împărat puse de gând ca pe fiul său să-l dea să învețe toate meseriile și toată procopseala cărturarilor. Fiul împăratului creștea într-o lună cât alții într-un an. Când fu de opt ani, părea că este de optsprezece. Daca văzu așa, tată-său, împăratul, îl dete la carte; după ce învăță filosofia ... împărat ca Solomon împărat și cum altul nu va mai fi pe lume. - Ii! tată, răspunse fiul de împărat, carele se rușină și se roșise ca o sfeclă, cum de mă osândești astfel ca pe un vinovat de codru? Și sculându-se de la masă, se duse unde se duse el, și se întoarse numaidecât, peste așteptarea tutulor, cu o slugă ... nu e. În cele de pe urmă, după ce îl înecase necazul, se duse să-și deștepte ucenicul. Acesta dormea mort. Îl zgudui, îl scutură, ca de când începui să vă povestesc și abia, abia se deșteptă. Somnoros cum era, și tot ...
Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F
... le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în privința teatrului; pentru toți, dramaturgul este considerat ca un fel de literat sau poet, iar piesele de teatru ca un fel de producții literare sau poetice. Cursurile de poetică ne prezintă chiar capitole întregi despre poezia dramatică. Să mă ierte domnii autori de poetice mai ... sau mai puțin elementare să cred despre dramaturgie altfel decît vor dumnealor să mă facă a crede. Teatrul, după părerea mea, nu e un gen de artă, ci o artă de sine stătătoare, tot așa de deosebită " de literatură în genere și în special de poezie ca orișicare artă - de exemplu arhitectura. Literatura este o artă reflexivă. Orice gen literar are de obiect deșteptarea de imagini numai și numai prin cuvinte exprimînd ... să se desăvîrșească arătarea intenționată. Faptul că unul din mijloacele sale de reprezentare este și vorbirea omenească, nu trebuie să facă a se lua teatrul ca un gen de literatură; din acest punct de vedere teatrul ar avea mai multă rudenie cu arta oratoriei. Se înțelege că, la urma urmelor, izvorul comun ... ...
Traian Demetrescu - Nunta de argint
... sa de toaletă) Sînt douăzeci și cinci de ani În fine! De cînd te sfîșii, Romînie, Pe tine! Și n-a trecut decît un sfert De veac, De cînd sînt rege dintr-un biet Prusac! Eu i-am luat cît n-a putut Să-mi dea, Și tot mai mult să-i iau Aș vrea! Am fost german, voi fi german Și sînt; O, țară, vitreg mi-este al tău Pămînt! Dacă pe ... De-argint! Scena a III-a REGELE – ROMÂNIA (regele intră cu aerul vesel și curtenitor) Iubita mea, la tine vin, Ca raza dulce de la soare Pe sînul alb al unui crin, Și-ți cer cu voce arzătoare: În brațe vino-mi, fericită, Ca să-ți șoptesc, că ești iubită! Și încă, iarăși să-ți pot zice Că al tău rege e ferice! (se apropie de ea) ROMÂNIA Nu ... zadar îmi spui cuvinte Căci durerea mea reală Nici chiar ochiul tău nu minte Și nici inima-ți nu-nșeală! Însă tu făcuși din mine Un domen de exploatare Și durerile-mi cumplite Pentru tine-s desfătare! Însă va veni o vreme,
Nicolae Filimon - Omul de piatră
... bea, rămîne grea. Împăratul luă buruienile de la arap și porunci să-i dea cal împărătesc și un rînd de haine de aur ce-ți lua vederile de frumusețe, apoi chemă pe împărăteasa și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea. Împărăteasa chemă pe bucătăreasă și-i dete ... le duse împărătesei să le bea. Nu trecu mult timp la mijloc și rămase grea împărăteasa și bucătăreasa. Iar cînd veni vremea, născură amîndouă cîte un coconaș mai frumos decît tot ce este frumos pe lumea aceasta, și le puse nume unuia Dafin și altuia Afin. Într-o zi, împăratul plecă la bătălie și, lăsînd pe ... băgă subt aripi pe amîndoi, apoi se sui iarăși pe sobă. Nu trecu mult timp și se auzi o dulce vîjîitură de vînt, care aducea un miros de trandafiri și de rozmarini, ușa se deschise singură și intră în casă un flăcău frumos, cu păr lung de aur, cu aripi de argint și cu un băț în mînă, împletit cu de tot felul de ierburi și flori. Cum intră în casă, zise mă-sei: — Mamă, mie îmi miroase a om după tărîmul cellalt. â
... sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. Alteori se așeza, obosit, într-un jilț, în odaia de culcare, scăldată, mai mult ca toate celelalte, de lumină. Și acolo, sus, deasupra patului, un portret mai mic îl arăta căpitan; purta favoriți negri, lungi, mustăți bine răsucite; aceiași ochi sub fruntea-naltă. Atunci era însurat; o însurătoare din dragoste ... ei, un boier cu mare vază; s-a bătut de trei ori în duel pentru nevastă; într-unul a ucis pe un călător neamț ce-i făcuse curte îndrăzneață; și-a stat închis. La urmă, dânsa, necredincioasă, l-a înșelat cu un ofițer. Și atunci, în prada deznădejdii, care otrăvește sufletul sau ți-l fărâmițește ca pe un miez uscat de pâine, s-a repezit cu sabia scoasă la femeia sperjură: Ticăloaso!, atâta i-a zis, și ochii ei ... printre degete cearșaful ce-l învelea; era în pat, dar cum de se găsea în război?... Ofițerul turc scoase iataganul, îl ridică și-l avântă, ca un ...
... neastîmpăratele aripi ce mutau umbrele din loc, luîndu-și zborul, — și ofta prelung, deschizîndu-și arare licăritorul iris de aur subt greaua pleoapă... Într-un amurg însă, cum adormise pe un ram al candelabrului, o lumină vie îl făcu să se deștepte și un hohot de glasuri îi izbi auzul. Subt lumina prietenoasă ce se răspîndea de subt globurile lămpilor, coana Adela, ca să sărbătorească ziua noului amfitrion, adunase în sindrofie prietenii. Siluete cunoscute lui Coco se mișcau de ici-colo; gesticulau în vastele jețuri, guri mari, deschise ... peste o cămașă frumos scrobită, își juca apele celor trei nasturi de diamant ce fuseseră ai răposatului și pe care inconstanta consoartă îi dăruise, într-un elan de senilă recunoștință, de ziua lui. Emfatice și sfidătoare, ca trei ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului, licăritoare, ca trei lacrimi cristalizate ce s-ar fi rostogolit din înaltul unor ochi, clipeau pe plastronul parvenitului ; iradiante ca trei mustrări ardeau frumoasele diamante, orbind privirile celor ce cădeau pe ele ; și nimeni nu vedea ce vii și licăritori se aprinseseră ochii pasărei ce ...
... se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în ... aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte. Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale. Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că ... adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor. Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă ramură, ca ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos
... împăcării aceiia care s-au tocmit cu noi au priimit Hristos tăiarea împrejur, după cum zice Luca evanghelistul: Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chiemat-au numele lui Iisus, care nume iaste cu adevărat mai presus decât tot numele, după cum zice fericitul Pavel, că să înțelĂ©ge mântuitor. Și să poate adeveri și de pe alte multe numiri cum că să chiamă ... tuturor le dĂ©de plata tot, întocma, câte un ban. A opta să chiamă cină, că așa zice la Luca în 14 capete: Un om oarecarele făcu cină și chiemă pre mulți și ei nu vrea să meargă, puind fieștecarele, la mijloc pricini: unul că au cumpărat holdă și ... din tirăniia diavolului și le-au arătat calea vieții de vĂ©ci. Și au priimit de s-au tăiat împrejur pentru doao lucruri: una, pentru ca să împlinească lĂ©gia, ca un făcător de lĂ©ge și să ne dea și noao pildă să ne suppunem legii; alta și pentru ca să se astupe toată gura hulitoare și clevetnică a eriticilor, carii zicea că n-au luat trup, ci s-au născut după nălucire ...
Ion Luca Caragiale - Mici economii...
... în locul tău... — Dar ce e mai frumos, e că n-am sfanț, monșer!... — !!... — ...Adică, vorba vine că n-am sfanț; așa, tot am cîțiva franci.., Aide să luăm un aperitiv... Cîte ceasuri sunt? — Șapte și zece. —Tocma bine... Aide spre Episcopie; mi-am dat întîlnire cu nevastă-mea la Tripcovici, la șapte ... slujbă? — Să-ți spun drept, monșer, mi s-a propus să-mi dea cineva o recomandație la primărie; dacă găsesc ceva serios, ca să am cel puțin siguri șapte-opt sute pe lună, înțeleg; dar ca să mai mă-ncurc, să-mi pierz independența pentru o mizerie, nu; asta n-o mai fac... Ce te uiți așa curios? — Nene— zic ... — te admir din ce în ce mai mult!... — ...Ca să mai am a face iar cu cine știe ce mațe-pestrițe ca d. Georgescu... mai bine, lipsă! mai bine, sărac și curat! „Ce om!" zic eu în gândul meu... când iată văd, la lumina lămpii electrice ... Intrăm la Cooperativa... ...Sunt douăsprezece trecute... — Țal! strigă Iancu. Și aruncă pe masa de marmoră o hârtie de o sută. Eu mă uit iar ca