Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TU
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 1776 pentru TU.
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... aceea doară, școlerul musai să fie, în rățiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile tutor substankivelor. Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică... Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă? Școlerul: Care nu-i ghireaptă... Pedagogul (zâmbind cu bunătate): No! care nu-i ghireaptă, bine! da' cumu-i, dacă nu ... onorat domnul inșpectore va binevoi doară un momânt să asculke aplicățiunea metoaghii intuikive. Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul : Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă! Profesorul : No! dar ... cheamă pe elevul acesta? Profesorul : Anibal Ioanescu. Inspectorul: Răspunde bine. Profesorul (cu siguranță): Că-z ăsta-i ghintre cei bunișori!... No! la gheografie acuma... Mă! tu ghe colo... Spune-ne tu doară toake ștakele Europei. Elevul: Franța, dom'le. Profesorul: Franțiia, bine! Elevul: Anglia, dom'le. Profesorul: Iaște! Elevul: Germania, dom'le. Profesorul : Ghermania. Elevul (se ... la loc. Inspectorul (conciliant): Ei, oricum, tot a știut destul de bine. Profesorul (încă fierbând de ciudă): Pe dracu! știut! Traiane Ghiorghiescule! Vină tu ...
Ion Luca Caragiale - Triumful talentului
... i-a spus că a doua zi, la ceasul fix, să se prezente la minister, să ia parte negreșit la concurs. - Tu? la concursul de mâne? a zis pufnind de râs Niță. - Da, eu... - La concursul de mâne? - Ei! da... la concursul de mâne. - Da ... caligraf, amice Ghițică! - Apoi, dacă mi-a ordonat ministrul să merg... se poate? - Apoi, mă prezent și eu, Ghiță. - Bine, prezentă-te și tu. - Cu mine! la caligrafie, Ghițică? - Cu tine la caligrafie... Eu știu ce mi-a ordonat ministrul. - Bine! Cu așa ton a pronunțat ... Niță acest bine! încât Ghiță, după câteva momente de gândire tăcută, i-a zis: - Niță... eu am venit în București cu ceva părăluțe... tu zici că ești tinichea de tot... Eu... dacă vrei tu... - Ce să vreau? - Eu ți-aș da ție trei-patru poli... să... - Să ce? - Să mă lași, să nu vii la concurs... - Eu!? - Eu tot ... Dar un moment... Și Niță, după ce a gândit o clipă foarte adânc, face la dreapta-mprejur și se-ntoarce lângă Ghiță. - Ghiță, tu ...
Ștefan Octavian Iosif - Meduza
... mă întorc din țări străine Și-s plin de praf... MEDUZA Ci vino să te scutur, Berbantul și șăgalnicul meu flutur! Ah, ce frumos ești tu! Și cum te plac... Ieri se plângea un ram de liliac Că tu ai fi mai alb ca dânsul... Spune: Adevărat să fie?... Și-un căpșune Plângea, zicând că ți-e mai roșă buza... DARIUS Dar cea mai ... arde buza... O, dulce e ... Ce sfântă-i sărutarea! Auzi cum cântă-n crâng privighetoarea? DARIUS Menește-a moarte... Cântă ca nebună... Vrei tu să mori cu mine dimpreună? MEDUZA Să mori așa de tânăr?... O comoară! Vai, cine e așa nebun să moară?! DARIUS Dar ochii tăi cu ... a rătăcit o rază... DARIUS Pe sânul tău zăpada scânteiază... Și lebăda ce-alunecă pe ape Nu e mai albă... MEDUZA Vino mai aproape... DARIUS Tu poate știi, Meduza mea frumoasă, Că lebăda-i o mândră-mpărăteasă Și, când ea se strecoară albă printre Înalte trestii, parcă stă să intre În ... numai cum se duce... Iat-o... A dispărut în trestii și departe Suspină harfe trist din coarde sparte... MEDUZA O, Darius! Ce ai?... ...
Alecu Donici - Autorul și hoțul
... din cele trei a iadului surori, Cu cozi împodobită de șerpi otrăvitori, Cu bice sângerate-n mână, Viind drept autor, au zis: "Nenorocite! Tu cum de îndrăznești Asupra providenței strigare să pornești Și să înșiri cuvinte Precum le înșirai Cât pe pământ erai! Și tu te socotești Mai bun decât un hoț? El răul au urmat, el au făcut și morți Cât au avut viață. Iar tu... Ea au deschis lui lumea ca să vază: Privește, uită-te la faptele-ți cumplite, Vezi fiii ce-au otrăvit pe mumă, pe părinte, Cu ... fiice depărtate De-a lor nevinovate A sexului chemări, Vezi deznădăjduirea familiilor întrege, Adusă prin a tale mintioase încercări. Tu de însoțiere, de legături, de lege Ai râs, ai defăimat Și, pentru ca sujet de scris să poți alege, Ai fi dorit să vezi pământul ... tine-nfășurată În scutece de sânge de om din om vărsat. Aceste fapte toate, Prin scrieri înfocate Certând ai proslăvit Și-n loc de fericire, Tu omului ai dat povară de gândire. Dar încă câte rele nici nu s-au dezvelit Din scrierile tale Ce sunt cu-mbelșugare: Deci rabdă, suferind ...
Alexandru Vlahuță - Nunquam ridenti
... mai netrebnică sub soare Ca secătura asta de privighetoare... Stai, frate, zice calul. Ce ți s-a-ntâmplat De ești așa de supărat? Tu n-o auzi?... Eu aș turba să stau mai mult Aici. Ce naiba? Nu ca să-i ascult Același și același țârlâit Cu-așa de ... serios C-o astfel de dihanie s-avem de-a face, Eu, care lui Isus Hristos I-am înlesnit intrarea în Ierusalim, Și tu căci noi și la isprăvi ne potrivim Tu care duci la glorie-mpărați, Noi, în sfârșit, de-atâtea fapte mari legați... Ci lasă-le păcatelor de fapte mari, Și vino s-ascultăm. Așa ... Când ți se pare că trăiești într-o poveste... O, clipele aceste sunt așa de rari! Ș-un cântec e-un izvor de fapte mari. Tu prea ești serios de felul tău; Nu știi să râzi, și asta-i foarte rău; Nu-ți faci idee cât îți șade de urât Când ... tăcură. Dar farmecul acesta, mai presus de fire, Cu cât umplea un suflet de iubire, Cu-atât umplea pe celălalt de ură. Tâlcul Să fii tu
Anton Pann - Cucul și privigatoarea
... Și din cucuit stătuse, N-a mai putut să-i asculte Sfărămăturile multe, Ci necăjindu-se tare Îi zise cu supărare : -N-auzi tu, pasăre sură ! Proastă, farfara de gură, Ce te fărîmi într-atîtă Cu cîntarea-ți cea urîtă ? Astîmpără-te mai bine Și stînd ascultă la mine ... Că nu ți-e dat din natură, N-ai talent în căscătură, De cîntare nu ți-e glasul, Ești bun numai sa ții basul. -0, tu, pasăre neroadă ! Zise el mișcînd din coadă, Nu te ținea-nfumurată Că cînți mai bine vrodată; Ale tale cîntecele Sînt ca niște jucărele, Că începi ... Stind răzimat pe o coasta, Văzînd alegerea proastă Ce magarul o făcuse Și lui cucul îi plăcuse, Începu cu vorbă mică Privigătoarei să zică : -0, tu, pasăre frumoasă! Cu glăsuire duioasă, Inimă rea nu-ți mai face, Ci cîntă veselă-n pace. Lasă pe cuc să rămîie De magar să se ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... la timp nu mai e niciodată. M-aș mulțumi eu și pe un prichindel de băiat. — Ba te-ai mulțumi și pe-o codană. Tu să-nșiri, și ea să deșire, tu să cerni, și ea să risipească, tu să pui de mămăligă, și ea să răstoarne căldarea pe foc. — Dacă e pe-așa, m-aș mulțumi și pe-un copil cât ghemul ... e mai mare ca fierul plugului? și-l despică fierul plugului. Codrul nu e mai mare ca un topor? și-l culcă toporul la pământ. Tu nu ești mai mare ca mine? și te-au ostenit murgii în arie. Ia să vezi cum îi dau eu la arie, fără bici, fără ... de bani pe el. Neghiniță, sfâr, în urechea moșului și îi șopti ce să vorbească. Și moșul zise, crezând că de la el zice: — Tu, care vinzi și cumperi, ai cumpărat vreun suflet pe-o pungă de bani? — Îți dau... două. Și iar moșul, după Neghiniță: — Două pungi ... în ață. Împăratul, crezând că singur, el de la el, a citit în mintea lor, se mânie foc și le zise: — Ei, ...
Constantin Negruzzi - Dervișul
... norod își face loc, Merge la Ali d-a dreptul și-i ia calul de dârlog, Ș-apoi acest fel îi grăi: "O, tu, înalte vizire, lumina lui Mahomet! Tu ce ții topuz în mână și șezi întâi în devlet, Vestite Ali Tepeleni! Tu ce-ai nume așa mare, umbră a lui padeșah, Care stăpânește lumea și e umbra lui Alah, Lui Dumnezeu adevărat; Ca să-ți ... un blestemat! Făclia-ngropării tale a-nceput a lumina, O moarte cumplit-amară plutește d-asupra ta, Ca un năluc înfricoșat. Tu ce te adăpi cu lacrămi și-n sânge te tăvălești. Care îți zidești seraie cu ciolane omenești, Ceasul ți s-a apropiat. Capul ... lanțuri de durere și de chin Sufletul tău afurisit. Iar lângă tine un demon nericetat îți va citi Izvodul jărtvelor câte mânia ta omori, Și tu de vei vedea curat Urâte și sângerânde înainte-ți dănțuind Și înfruntându-ți păcatul și aminte-ți aducând De muncile care le ai dat. Acestea ...
... mâini a prietenului, cini ești? Lasă-mă, — Pe numile lui Pan, nu te voi lăsa păn nu mă vei cunoaște. — O! tu ești satire din alăturata peștiră. — Ah! răule, tu mă cunoști de pe glas, eu eram să pui rămășag cu tine ca să-ți beu puțintel must ... — O! vino, prietine, că-ți voi ... aceea cât îți va trebui. — Dar ce cauți aice? — Astăzi mi-am călcat puțintel must și am venit să mă vesălesc, tocma și tu, satire, bine m-ai nimerit, vino să bem împreună. Satirul îndată s-au pus gios și au început a deșarta des cupile: â ... meii te-amauzit zâcându-mi că sunt cu coarne și cu barbă de țap, dar însă acest chip al meu au nebunit pe nimfa IhĂ³. Tu de multe ori mi-ai zis că sunt cu picioare de capră, și eu te-am ascultat cu mulțămire, nădăjduind că mă voi învrednici vreodată ...
Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său
... n-au pătruns, nici măcar s-au pomenit, În acest muced lăcaș, mormânt celor vii gătit, De vreo bucurie glas, sau vreun mângâios vis. Numai tu, soarta mea, știi de când aici ai sosit; Doar la tine, fluturaș, acolo în aer sus, Amărâtul meu suspin din castelul au ajuns! Și ai ... vărsând rouă pe pământ? Și vara tot este cald? și tot aburește vânt? Căci eu vară n-am simțit de când aici am intrat; Nici tu vei putea găsi un fir de iarbă măcar În acest muced lăcaș, nici vei putea auzi Alt răsunet, sau alt rost, decât și noapte și ... te de-aici, du-te liber în câmpii, Fugi de-acest negru noian, adânc și întunecos, Grăbind vara să-ți petreci în seninul luminos, Căci tu o vară trăiești ș-apoi nu ai să mai fii. Fugi, fluture fericit, du-te, pentru Dumnezeu, Du-te de zboară prin lunci, prin grădini ... lor suflet întristat! Oh, să grăiești de-ai putea cu dânșii, ce mă bocesc, Să le spui că de trăiesc, numai pentru ei trăiesc; Dar tu nu poți să grăiești, căci firea rost nu ți-au dat; Deci măcar să îngăimezi cu-a tale aripi pestriți, Pe dragii mei ...
Constantin Stamati - Mincinosul
... pământul este plin de aceste minuni multe; Precum și eu înadins Îți voi arăta acum o minune mai ciudată, Și cred că un așa lucru tu n-ai văzut altădată. Vezi tu peste acea gârlă podețul acel înalt, Pe care avem să trecem? Deci măcar că este prost, Însă este minunat, Căci la noi, în țara noastră ... „Dar gârla adâncă este?â€� „Oamenii zic că fund n-are. Deci, iubite călător, în lume sunt minuni multe, Ca aceste, Măcar că tu ai văzut castravete cât un munteâ€�... „Ca muntele să nu fie, însă cât o casă mare.â€� „Și cât casa nu se poate ... Apoi aceasta îi mai de crezut Decât că pepenii Romei sunt mai mari decât la noi.â€� „Oh, să mă ierți, frățioare, dar, zău, tu nu știi ce zici, Căci tu nu știi că la Roma casele sunt așa mici, Că abia pot să încapă în ele un om, sau doi?â€� „Fie, însă iată ...