Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA CUM ESTE
Rezultatele 1131 - 1140 din aproximativ 1278 pentru AȘA CUM ESTE.
Alexandru Vlahuță - Tactică...
... vrăjmaș te-a abătut Și de ai tăi te-a rătăcit? E-atâta-ntunecată jale În tremurul privirii tale, Și pari așa de ostenit!..." Peste viața mea pustie, Zvârlită-n vijelii pe veci, Ce milă te-a cuprins să-ți pleci, Copilă, ochii tăi frumoși ... pustiu, Și nu știu ce blestem mă poartă Pe-o lume sarbădă și moartă, În care n-am cerut să fiu!... Vezi, tânărul știuse bine Cum s-o aducă din cuvânt... Plecându-și ochii în pământ C-un lung suspin tremurător, El aștepta... O simt cum vine: Un pas e între ea și mine... Cât e-ntre milă și amor. * Copila...-nvinsă...-nduioșată, La piept îi cade suspinând, Căci glasul lui ...
Ion Luca Caragiale - Vizită...
... și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica. — Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri! Iar eu ... cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt ... război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă. — Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi treacă și să te iert! Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi trece; iar ...
... atinge, Nu numai gâștele, și omenirea plânge.) Eu nu vinovățesc țăranul nicidecum; Iar gâștele altfel aceasta judeca Și, întâlnindu-se c-un trecător pe drum, Așa striga: — A! Ce necaz, ce osândire! Asupra gâștelor ce crudă prigonire! Privește, un țăran cum bate joc cu noi; De astă-noapte el ne mână denapoi. Lui, nătărăului, nu-i trece nici prin minte Că are datorie a ne ... ne arăta cinste; Căci noi ne tragem drept din neamul cel slăvit Ce Capitolia din Rom' au izbăvit! Romanii, mulțămiți, au pus și sărbătoare, Pentru așa a lor prea vrednică urmare. — Și voi tot cu aceasta vreți A lumii slavă să aveți? Au zis acel drumeț ...
Gheorghe Asachi - Junele și bătrânul
... Prin știință și bun nume. La bătrân, ce-l vede-n drum, Zisu-i-au: O, tu, în care Strălucește minte mare, Mă învață oare cum Aș pute să capăt bani, Moșii, titluri și țigani? Dar bătrânul atunci zice: Fătul meu, spre-a fi ferice, Să nu pierzi nici o minută, Lucră, patria agiută Și pre cel neputincios, C-asta-i lauda și folos! Așa viață nu îmi place! Să-nveți intrigi de a face! Supărare ș-asta cere! Îmi va fi mai de plăcere Ca să capăt bun venit Fără să fi
Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului
... patruzeci și șase De ani a fost lucrată, Cu marmură și aur Spoită și-mbrăcată. Era o fericire Nespusă a vedea Cum marmura cea albă În flori se împletea Cu aur, pietre scumpe, Cu lemnuri felurite; Cum se ridică-n ceruri Coloanele-ascuțite. Și grinzile înalte De jos de-abia se văd, Ușorii stâlpi în aer, În raze se prevăd. Când ziua ... de boi, Buhai gătiți, porumbiți De vindere și oi De vindere asemeni: Pe-atunci iudeul care Putea mai mult să vândă Se numără mai mare. Așa o mișelie Hristos în hram găsit-au Și în mânie mare Atuncea El venit-au, Atuncea El, cuvântul Lui Dumnezeu, El, Mielul Cel blând, au ...
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)
... de-ocară, Căci viteji în ea mai sânt, Și-apoi și la noi în țară Crește fierul din pământ: Când voim, îl știm culege, Știm cum să izbim cu el Când dușmani lipsiți de lege Vin spre noi cu gând mișel. Steag avem și noi, străine, Și-l iubim cu jurământ ... de-oțel pe săbii lucii Pus-am noi de când trăim! Știe Dumnezeu de-i bine Ori de facem vrun păcat Dar noi știm c-așa e bine Să ținem ce-am apucat. Pentru lege, pentru limbă, Noi cu gura prindem foc: Numai vântul se tot schimbă, Însă munții stau pe ...
Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)
... uitând usturimea, mă îndemna să ne jucăm în puf. Eu îl mângâiam, dându-i câteva parale turcești ca să cumpere halviță și simit, două friandize, cum zic francezii, două Delicatessen, cum zic nemții, pentru care Porojan era în stare să-și vândă căciula dacă ar fi avut-o, și eu în stare să-mi dau papucii din picioare. Ce talent avea el pentru confecționarea arcelor de nuiele cu săgeți de șindrilă ... am adunat mai multe cântece poporale, și a duce o viață nomadă cu iubitul ei până a muri, nu se știe cum și unde. Cât pentru Porojan, el deveni un pitar de frunte sub ciomagul profesorului său și fu ridicat la rangul de ciurecar al casei. Cariera ... apoi mă șterse de sudoare pe obraz... Iar Porojan plăti gloaba pentru amândoi... Sărmanul! Mult l-a costat onorul de a fi tovarășul de nebunii al cuconașului! Asemenea o păți și înainte de a fi dați la învățătură. Pe la 1827 aveam de profesor pe călugărul Gherman, acel care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai ... ...
... Alecu Donici - Ursul butnar Ursul butnar de Alecu Donici Un urs văzând pe-un pădurar De meserie cam butnar Cum cercuri îndoiește Și în avut sporește; A socotit să-ncerce și el ăst meșteșug. La cercuri trebui strung Și alte cuviințe, Dar ursului ... răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă, Din rădăcină-i scoasă; Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi de urs mereu, Dar lucrul mergea greu. Văzând așa ursachi la pădurar aleargă, Încât sta gata omul asupra lui să meargă. "Ascultă-mă, vecine! Ian nu te ațoșa, -- I-a zis degrabă ... Făcându-o ciurcele, să-ncarci tu mii de cară, Și nici un cerc n-am îndoit. Spune-mi de este oare Vreun secret ascuns?" — Așa
... trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă ... după el caută ochii avizi și mari deschiși ai celor ce așteaptă să închidă ochii fericitului stăpînitor. Inform și gol, inert și nebăgat în seamă cum era cel ce fusese țesut pentru o altă destinație, zi cu zi a început să prindă o formă, golul a început ...
... ianuarie 1906 Cîntai un cîntec straniu din țările de nord, O melodie blînda și limpede ca gheața; Și eu visam pe gînduri ce dulce-ar fi fost viața Să am cu tine-o casă pe-o margine de fiord. Ca marmura curată, de sus și pînă jos Să fie albă toată ... zări, ci pretutindeni, ș-odată în tot locul Să rumenească cerul, și-n urmă roș ca focul, Să stea deasupra noastră, rotind ca un inel. Așa visam, dar toate cu ultimul acord Au reintrat în noapte, dar nu ți-am spus nimică, Și-am sărutat cucernic mînuța asta mică... Ce-a ...
Ion Luca Caragiale - Poruncă domnească
... zise numai cu gura jumătate. Dar ce-i faci obiceiului? Apucase și ea vremuri când acest cuvânt îl zicea din toată inima, și se deprinsese așa, că acum, chiar de n-ar fi fost bucuroasă de oaspeți, tot nu putea zice altfel. Mai întâi că nu e frumos... și apoi de ce a dat Dumnezeu patru ... și ea biet! ospătă musafirii cu ce dăduse Dumnezeu: puțină mămăliguță și o fiertură de borș cu știr, dezvinovățindu-se către soldați: — Ei! să fi poftit 'mneavoastră când eram și eu cu gospodăria mea, cu rostul meu! Atunci să fi văzut! Dar de când am rămas văduvă s-a legat și sărăcia de capul meu. Apoi și bătrânețele, bată-le pustia! și încă ... pe aici? — Uite, mătușe — răspunse unul — ce n-ai gândi... Am adus o poruncă tocmai din București, chiar de la vodă, pe cum că de acum încolo, când o fi ca să se însoare cineva, dacă e flăcău să ia babă bătrână, iar dacă o fi moșneag să ia fată sau văduvă tânără. — Dec! strigă tânăra de după cuptor. — Dec, nedec! zise baba scurt, dacă e poruncă domnească, n ...