Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE CÂND
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 2262 pentru PE CÂND.
Mihai Eminescu - Dacă iubești fără să speri
... mării. Și ochiul tău întunecat Atunci îl împle plânsul, Iar ale vieții valuri bat Călătorind spre dânsul. Și dau cadențe de nespus Durerii tale lunge, Pe când luceafărul e sus Ca să-l nu-l poți ajunge. Zâmbește trist cu raze reci Speranțelor deșarte: În veci iubi-o-vei, în veci Va ...
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 2
... încă-nfrunzită, Ca să-mi fac curea la flintă Din coaja ta nedubită; Să mi-o spânzur la spinare Și s-apuc în codrul mare Pe când
Vasile Alecsandri - Frunză verde de alună
... bine cu-o mândră bună. Ea de vede că ți-e rău, Îți face leacuri mereu Și le-aduce-n gura ei De-o săruți pe când
Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei
... ciobănei, tustrei verișori, că-s din trei surori. Unu-i ungurean, unu-i moldovean și uni-i vrâncean. Da cel ungurean și cu cel vrâncean pe cel moldovan, ei mi s-o grăit, mi s-o dămolit, ca să mi-l omoare în apus de soare, umbre când pornesc, negure s-opresc pe munți și pe ape… dorm apele toate. Dară cea mioară, de trei miei în vară mult mi-i năzdrăvană. De trei zile-ncoace, iarba nu-i mai place ... de peste plai… Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai mult plânge maica, mai cu foc mândra… — Măi Ioane, măi, de pe ieste văi, cu sumanul lăi, mâncat de nevoi și bătut de ploi, ce nu vii la noi, pe la miez de noapte, dorm oile toate…? — Băluță, băluță, albă la pieliță, neagră la cosiță, neagră la straiță, ce-mi sui pe Bistriță? — Mioară, mioară, de trei miei în vară, colo-n calea ta, n-ai văzut badea? — Ba l-oi fi văzut, nu l ... calea-n cruce și nu pot străbate, de străinătate, de pustietate, de voinici stătuți, de butuci căzuți, de cârlani lânoși, de voinici frumoși… Ș-apoi pe ...
Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri
... din locuri depărtate În care-odinioară, ca mine călător, Lăsând a ta gândire în tainicul ei zbor Adeseori ca mine ai stat culcat pe maluri, Cu sufletu-ți în ceruri, cu ochii tăi pe valuri. II În orice parte a lumei străin eu mă găsesc, Îmi place, sunt ferice la tine să gândesc, Și-n orice întâmplare ... a te face, Căci din copilărie cu tine m-am deprins Să-mpart orice simțire de care sunt cuprins. III De mă muncește dorul când îmi aduc aminte De vremile trecute a dragostei fierbinte: De simt a mele lacrimi curgând încetișor Când se deșteaptă-n mine al țării gingaș dor, Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. IV Acum, pe ... Crescând în înflorire sub al iubirei soare Și culegând a lumei plăceri încântătoare. VI Se duce el în grabă ș-oprește zborul său Pe unde-odinioară trecut-am tu și eu, Dar mai ales îi place uimit să se închine Acelor două țărmuri de suvenire pline, Neapoli, Veneția, poetice ...
Mihai Eminescu - Ca și Stoa, ce pretinde...
... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa, ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde Să fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri ... atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte Ne suntem străini de lume, Duși pe marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului să steie, Să ...
Mihai Eminescu - Ca și Stoa ce pretinde...
... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde Să fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri ... atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte Ne suntem străini de lume, Duși pe marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului să steie, Să ...
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... jumătate vor iubi până la nebunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl vor urî cu înverșunare. Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice! Acestea sunt principiile cari ne-au călăuzit când am pus bazele noii noastre societăți. Noua noastră societate este chemată să deștepte spiritul public național, solidarizând pe toți românii; de aceea sperăm, nu! nu sperăm, suntem siguri că toți românii - și când zicem toți românii înțelegem nu pe toți levantinii, cari se dau drept români, ci pe românii adevărați - se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rândurile noastre." După această esențială expunere de motive, ne grăbim a ... de etate și de sex, sunt datori a fi cât se poate mai curați. Art. 31 - Ei sunt datori a asculta pe părinții lor de ambe sexe, de preferință pe acei cari sunt membri activi ai societății. Art. 32 - Acei care urmează la școală nu pot, sub nici un cuvânt, să se joace cu conșcolari ... ...
Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră
... Acest răspuns e lapidar. Biata virgină-și ia o mască, Căscând și ea, însă mai rar. Cu toții sunt cuprinși de splinul Ce te apucă pe vapoare, Dar toți, gentili, îndură chinul Cu zâmbete admiratoare. Unul se scarpină la ceafă, Altul stă țeapăn ca un graf; Plutește-un zâmbet de caiafă ... Și toți voiesc să aibă aer C-au simțul muzicii ș-o gustă, Iar notele, ca dintr-un caier, Se torc mereu în sala-ngustă. Când plâng subtilele gavote, Majoritatea-nghite sabur; Și sorb, sărmanii, mii de note Pe lângă baia cea de abur. Un domn cu cioc și cap de faun D-un bacfiș s-a apropiat, Un altul sforăie p ... Ah! muzica e infinitul! Îngână un boier cărunt; Deși e surd, nenorocitul, Discută numai contrapunct. O profesoară dă un ach! Ș-apoi șoptește unui macher, Când se sfârșea ceva de Bach: Sublim mai e și Flehtenmacher! Văzând că meșterul Dinicu Combate ca un tun francez Numai p-o coardă, domnu Nicu ... nghesuiesc înspre bufet. Se smulg din piepturi trandafirii Și spre maestru se trimet. O doamnă-i prinsă de suspine. Ce zici, Dinicu? Ce deliciu! Și ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... râde mai tare de propriile-i glume, cu atât cei din jurul lui se lasă mai greu contagiați, mai greu convinși să râdă și ei. Când e vorba de un scriitor, se cuvine să facem aici din treacăt o observație, să relevăm un curios fenomen de psihologie pe care istoria literaturii ne dă ocazia să-l constatăm adeseori, când confruntăm opera unui scriitor cu biografia lui. De pildă, un scriitor care duce o viață foarte castă, o viață de om cuminte, poate fi foarte ... aceea, când observăm că, de obicei, humoristul nu e un om vesel, nu trebuie să ne înșelăm: tristețea lui poate să însemneze numai că, făcând pe alții să râdă, el își canalizează în acest mod și își cheltuiește pe această cale toată rezerva lui de bună dispoziție firească — și
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice
... lăsate nemților, e pentru că dl Maiorescu n-a adus în țară estetica direct platoniană, ci varianta ei schopenhaueriană și kuno-vischeriană. Deci când d-lui, pentru a ilustra ignoranța mea în chestia esteticii platoniene, ne aduce exemplu pe un individ care nu știa cine e Shakespeare, atunci ce poți să faci decât să întrebuințezi propria frază a dlui Maiorescu: ,,Ce poți ... ni se spune că poeziile cu intenții politice actuale sunt o simulare a artei, dar nu artă. În al doilea vedem că slăvește pe Victor Hugo, ,,incarnarea geniului francez", pentru că între altele a cântat dezrobirea de sub jugul politic! În articolul întâi ni se zice că ... lumea curată a ficțiunilor și că chiar patriotismul n-are ce căuta în artă ca patriotism ad-hoc, în al doilea ne laudă pe Alecsandri, zicând între altele: ,,șovinismul gintei latine și ura contra evreilor el le reprezintă". (Studii critice, vol. II, p. 72). Deci, chiar dacă dl Maiorescu ... Tocmai buna și lămurita limbă românească a știut, cum vedem, să facă deosebire între feluritele fenomene psihice, cum sunt ideile și emoțiunile, deosebire ...