Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ

 Rezultatele 1191 - 1200 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.

Grigore Alexandrescu - Eliza

... pe munți și pe câmpii; Am cătat-o-n deșertul eho al unui nume, Pe valurile mării, în titluri, bogății. Zadarnică silință! Fericirea s-ascunde; Fără folos pe urmă-i vedeam că ostenesc; O chemam cu-nfocare, dar nu vrea a-mi răspunde: Te întâlnii, iubită, și-n ochii ... privit: Negreșit că Eliza de sine încântată, Văzându-și în fântână atâtea frumuseți, Tovarășelor sale: ,,Veniți, le-ar zice-ndată, În crÄ›stalul acesta minune vedeți. Voi sunteți prea plăcute, și dulcea-vă privire Inima mea o trage, mi-e drag vă ascult; Dar vaz colo în apă un lucru peste fire, Un chip care vă-ntrece, și-mi place și mai mult!" Până nu o ... văzusem, pân-a nu o cunoaște, Eram de nopți, de zile, de toate dezgustat. Vremea ce-acuma zboară părea că se târaște, Anii, ca o povară grozavă de purtat! Vântu-mi părea suflare zadarnică și rece, Cerul ca o câmpie de care sunt sătul, Eho numai un sunet ce fără folos trece, Aurora o rază privită îndestul. Ziceam: O zi ca ...

 

Dimitrie Anghel - Măgheranii

... sfioasa cenușăreasă din poveste. Tăcuți și triști, se trec în taină, cu fruntea în pămînt plecată, Și nici o mînă către dînșii nu se întinde ca -i rumpă, Căci fetele așa-s făcute ca le placă haina scumpă Și ei, sărmanii, n-au nimica poată-ademeni o fată. Dar cum mor formele spre seară, și crește luna fără veste, Un miros blînd, cum nu-e altul, pătrunde-atît de cald și dulce, Că fetele, uitînd de noapte și că e ceasul se culce, Rămîn pînă tîrziu pe gînduri, oftînd cu dor lîngă fereste. Oftează fetele, și nu știu, a doua zi de dimineață, Cînd ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

... pe somn. Dar n-apuc isprăvesc mișcarea și aud lângă mine, la ușa compartimentului, tușind cineva tare și scurt de trei ori, așa că fără voie mă ridic și mă uit ca la un semnal ce mi s-ar da după-nvoială. O doamnă în vârstă o văz bine la lumina lămpii din coridorul vagonului; ea a ... loc... Un sărutat prelung amuțește... Mă ridic de pe banchetă și, fără mă uit în partea opusă, ies după cocoana în coridor. Cocoana vrea -și răsucească o țigaretă de tutun; eu scot tabacherea mea și-i ofer galant țigarete cu carton. Ia una... — Mersi. — Keirem ... zic eu ... o pot pricepe; totodată, Îi ofer, din ploscuța mea de drum, cognac. Cocoana primește bucuros, apoi: — Bravos cognac! așa zic și eu... Mersi!... Trebuie fie scump... Eu iar dau din umeri și-i ofer altă țigaretă. Sunt hotărât deși nu-nțeleg românește stau în compania cocoanei în coridor, până o crede dumneaei de cuviință intre iar la loc în compartiment. A trecut, nu pot ...

 

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească

... • • • • • • • • • • • •     Nu mergea cu pompă mare,     Ci călare voinicește     Și la cap legat turcește ;     Ca galeongii dinpreună     Și mazdrac fiind în mînă !     Și pe unde nu gîndeai     P-acolo îl întîlneai ;     Tiptil, pe jos și călare     Prin tîrg și prin ... turcesc     Alteori călugăresc.     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Vai, o, Țară Românească     Vezi cin' te stăpînească ?     Un Dumitru Turnavitu     Care n-ai mai fi gînditu !     Păi, te fi dat de-o parte,     Că facea prin București     Tot tarturi mavroghenești ;     Apoi avea o mîndrie     Lipită de mojicie     Și-atîta o semeție,     De ... goale.     Alteori sta prin pridvor     Pînă se scula din somn.     În scurt se afla al vremii     Al doilea Mavrogheni     Avea în cap o căciulă     Țuguiată, ca o sulă,     Și o ghebă în spinare     De nu făcea cinci parale,     De aba roșie ruptă     Cu ață albă cusută,     Cu poturi, cu iminei,     Se ... -l fi văzut călare     Chiar vătaf de haimanale.     C-o grămadă de voinici     Tot arnăuți, șocarici,     Avîndu-i pe lîngă dînsul     De nu puteai ...

 

George Coșbuc - Petrea

... lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am -l scot eu, nu te teme, Capul i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu-i ud pe coasta luncii, Rag de sete-n brazdă juncii, Cată -i adăp. Urlă Petre prins de trude, Urlă-n chip păgân. Maică-sa din cas-aude, Fir și fus și ghem aruncă Și-și găsește ... fiu-n luncă Șarpe-având în sân. Învălește-ți în năframă Mâna până-n cot Că nu te muște, mamă! Tu n-ai boi duci la apă, Fă-mi un bine și mă scapă, Că m-a rupt detot. Petre-al meu, tu muști țărână, Vezi, că ... din sân mirată-i scoate Brâu întraurit. Petrea râde, fata plânge; Dar sărind de jos, Vesel Petrea-n brațe-o strânge: Poartă-l sănătoasă, dragă, Ca

 

Alecu Văcărescu - În flacăra care mă arz

... arz] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     În flacăra care mă arz     În loc de chinuri și necaz         Găsesc tot mîngîiere,         Dulceață și plăcere.     Ca pervaneoasa am ajuns     Nu e vrun lucru de ascuns,         Singur alerg de voie,         În foc fără nevoie !     Cînd nu te văz, îngheț de frig.     Voi te văz și mă frig !         A ochilor tăi rază         Îmi place mă arză !     În focu-ți cînd mă prigoresc,     Atunci îmi pare că trăiesc !         Atunci mă știu cu viață,         Aminteri sînt de gheață.     Această parte mi ... ies !         Nu voi am scăpare         D-un foc ce rai îmi pare !      arz trăind, mor arzînd !     Și-al tău obraz numai văzînd,         -mi pară focul viață,         Și moartea o dulceață !     Așa m-am hotărît fiu     Cît voi trăi, cît voi fi viu,         În piept purtîndu-ți focul,         -mi fericesc norocul !     Iar cînd pă urmă voi muri,     Nici între morți nu voi feri         D-a spune la oricine         C-așa ți ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută s-anine la vreun lucru, ca nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului ... stog de fân sau paie în harman, — învață și cuvintele și versul cu toată osârdia și sârguința, care o pot pune în acest lucru, ca de Crăciun nu se deie de sminteală și le cânte toate frumos și cumsecade. Și, cu cât mai multe colinde știe un flăcău, cu atât mai bine și cu atât mai mare trecere ... se petrec de cei ce umblă cu colinda. Acum este de trebuință de știut ce sunt colindele în înțelesul cel mai strâns al cuvântului. Pentru ca s-o înțelegem asta, este destul aducem aici vreo câteva colinde din cele mai vestite în popor. Iată trei colinde, care arată, mai înainte de toate, că colinda, îndeobște, este ceva ... s-a-ntunecat, Pietrele s-au despicat. După fiecare colindă, colindătorii îi urează pe gospodari la mulți ani cu sănătate. Mai este încă obicei ...

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din tei

... copilă, Din nevrednică iubire. Mâni în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieții tale, Mântuirea feței mele." - "Nu voi, tată, usuce Al meu suflet tânăr, vesel Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alții lese-l. Nu voi părul mi-l taie, Ce-mi ajunge la călcâie, orbesc cetind pe carte În fum vânăt de tămâie." - "Știu mai bine ce-ți priește, Las' de-a lumei orice gând, Mâni în ... pleca-vom Cătră schitul vechi și sfânt." Ea aude - plânge. - Parcă Îi venea plece-n lume, Dusă de pustie gânduri Și de-un dor fără de nume. Și plângând înfrână calul, Calul ei cel alb ca neaua, Îi netează mândra coamă Și plângând îi pune șeaua. S-avântă pe el și pleacă Păru-n vânturi, capu-n piept, Nu se uită ... ea se uită, Plini de vis, duioși plutind, Flori de tei în păru-i negru Și la șold un corn de-argint. Și-ncepu încet sune, Fermecat și dureros - Inima-i creștea de dorul Al străinului frumos. Părul lui i-atinge părul Și atunci c-obrazul roș Ea apleacă gene ...

 

George Topîrceanu - Dimitrie Bolintineanu: Mihai Viteazul și turcii

... Căpitanii-n juru-i beau, se veselesc, Când deodată-n sală intră-un sol turcesc. — Padișahul nostru m-a trimis la tine -i plătești tributul ce i se cuvine!... Mihai-vodă tace. Oaspeți, mare-mic, Cu onor din teacă spedele-și ridic. Luna varsă raze dulci și ... pe-a ei frunte joacă grațios, Ochii cu tristețe cat-acum în jos: — Unde este timpul cel de altădată Când Mihai Viteazul știa se bată? Cela ce-n primejdii stă și se gândește Inamicii țării jugu-i pregătește. Pentru tron, mărire, dulcea-i soțioară Gata-i se ducă și-n locu-i moară! Doamne, tu ai dreptul s-o abandonezi, Dar nu ai pe-acela plângând ca s-o vezi, Du-te, mori în luptă, dulcele meu mire, Că de nu ești vrednic, plec la mănăstire! Atunci Mihai-vodă se scoală deodată ... te-a trimis Că Mihai Viteazul ochii n-a închis. Au voiești pe țară biruri noi a pune? Au vrei iau pielea de pe Națiune?... Padișahul vostru, fără de-nconjor, Vrea ...

 

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

... lua în mare băgare de seamă dorințele Principatelor Dunării. Nu putem ști lămurit care va fi viitoriul acestor țări ce au în Orient aceeași poziție ca les Pays-Bas în Occident și care, ca și acestea, trebuie a fi declarate neutre chiar de la început, dacă Europa nu vroiește ca ele slujească de teatru și de pricină războaielor; însă sperăm că congresul de la Viena, când va fi ia o hotărâre asupra soartei Principatelor, nu va trece cu vederea dreapta cerere a moldovalahilor în ceea ce privește naționalitatea lor consfințită prin ... unei neutralități recunoscută și respectată de Europa. Cu toate aceste, deși neutralitatea de care vorbim ar fi sprijinul lor cel mai puternic, totuși ar trebui fie reprezentată prin o putere militară, precum ea este reprezentată în Belgia și în Svițera, și aceasta nu cu ideea măgulitoare ca se lupte împotriva unor vecini prea puternici, dar pentru ca constateze călcarea privilegiilor lor prin o apărare de câteva zile măcar, și pentru ca asigureze buna orânduială din lăuntru a țării. Noi credem că Franța și Englitera trebuie se intereseze foarte mult la organizarea unei armii românești și

 

Vasile Alecsandri - Frații Jderi

... unul, un șoim de la Bicaz, De mult ne spală cerul cu ploaie de obraz! Mâni, când s-a face ziuă, Jder Neagu, fără veste, Frumos a ne-apară cât Albul din poveste.“ „Urât, frumos, alb, negru, eu nu știu, dar ce știu, Știu că halal de turcul ce ... un zmeu de dorobanț.“ „Să-i spunem, nu-i spunem că i-a murit frățiorul?“ „Ba tăcem mai bine, nu-l ucidă dorul.“ II În capătul din dreapta al șanțului, în tină, Stă singur la o parte un om care suspină, Căci ... înghețul îl pătrunde Și-ncet el simte somnul că vine pe furiș De-ntinde peste ochi-i un văl paingeniș. Jder luptă, umblă, cântă, nevrând ca se culce, Dar somnu-i varsă-n creieri beția lui cea dulce, Și el, pe nesimțite învins, întunecat, Se reazemă de pușcă ș-adoarme clătinat ... păgâne, aice-n șanțul meu? Ți-au fost urât de viață? ... Amar de capul tău!“ Și aprig, cu mănie ridică stratu-n aer, sfarme peptul dușman ce scoate-un jalnic vaier, Dar când ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>