Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VIAȚĂ
Rezultatele 1191 - 1200 din aproximativ 1756 pentru VIAȚĂ.
Gheorghe Asachi - Junele și bătrânul
... spre-a fi ferice, Să nu pierzi nici o minută, Lucră, patria agiută Și pre cel neputincios, C-asta-i lauda și folos! Așa viață nu îmi place! Să-nveți intrigi de a face! Supărare ș-asta cere! Îmi va fi mai de plăcere Ca să capăt bun ...
Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu
... om a pus aice Să lucreze împreună cătră scopul ei cel sânt, Îndrepta el pe junimea întru calea cea ferice, Ce conduce l-altă viață prin tunericul mormânt. Consacra bunul părinte a lui zile mai senine, Cu furtuna bătând luptă pe-al vieței ocean; Ca pre fiii săi ...
Gheorghe Asachi - Lacul lui Ovid
... sfarme, Ceatra-Ovidului purta-va între ale sale arme! Chiar pe marginea a Daciei, între barbarul popor, Departat de dulce patrie și molatica viață, De p-acesta plai adese, cerând grație,-agiutor, Cătră ceri și cătră Cezar el tindea a sale brață; Deseori aprins de doru-i ...
Gheorghe Asachi - Meditație pentru ziua anului nou
... loc de spini să crească productul mântuitor, Ca în ziua de pe urmă, care mi s-a însemnat, Să pot zice că-n viață
Gheorghe Asachi - Moartea și nenorocitul
Gheorghe Asachi - Moartea şi nenorocitul Moartea și nenorocitul de Gheorghe Asachi Un lemnar din cii sărmani, Plin de grijă și de ani, Cărând vreascuri grele-n spate Din pădure pe la sate, Se-nturna încetișor La săracul foișor. Obosit, neputincios, Pune sarcina sa gios Și-și aduce aminte-anume Câte sufere pe lume. Că de când el s-au născut Rele numai au văzut. Fără vipt de multe ori, Fără somn adeseori, Toată noaptea-n gânduri zace, Ziua nicicum are pace, Căci vatavul rău și tont, Boierescul peste pont, Birul greu și mii beilice, Doi ficiori și patru fiice, O soție sfăditoare Viața-i umple cu lungoare, Încât vrând a-și face seamă Ca să vie moartea cheamă. Nesățoasa deci bătrână, Țiind săcerea în mână, Repede s-au arătat Și ce vra l-au întrebat. Văzând fioroasa moarte, Spământat lemnariul foarte Zice: Rog agiută un pic Ceste lemne să rădic! Moartea curmă toate cele, Omul însă-i mai dorit A suferi mii de rele, Decât a fi
Gheorghe Asachi - Osânditul în groapa ocnelor
... inima Cuvânt de vro plăcere, Și raza mântuirilor Din ambe lumi îmi piere! Blăstămul companionilor De crime și de soarte Mi-i mângâierea singură În viață și în moarte. Așa-n genunea ocnelor Un osândit suspină, Deodată când tunericul Răzbate o lumină. Ș-un son din sfera ceriului, Cu dulce armonie ...
Gheorghe Asachi - Repegiunea timpului
... altul vine, Cu cel mare cel mic piere, Noroc trainic nu mai ține, Dar nici vecinică durere. Timpul fuge... De ce-avem înțelepciune În o viață atât de mică, Când ea alta nu ni spune Fără că nu știm nimică! Timpul fuge... De vreu ochii ca să vază Pe ceasornic timpu ...
Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova
Gheorghe Asachi - Restaurarea şcoalelor naţionale în Moldova Restaurarea școalelor naționale în Moldova de Gheorghe Asachi la 1828 Epitropiei învățăturilor publice Imitat EDUCAȚIE Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în codru dărâmate pe pământ. Dacă însă îngrijerea, cu o mână îndurată, Îndrepta-v-ar a lor viță, atunci când nuiele sânt, Din vlăstarea tinerică, o tulpină înformată Să făcea stejar puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat în punte, au în plutitoare vase, Ar da râurilor lege ș-a lor curs ar înfrâna, Ar căra odorul Indiei, răzbătând prin grea fortună, Sau, format vas de resbele, cu străinii s-ar lupta, Fulgerând pe luciul mărei ca un nour ce detună. Se asamănă și fiii cu copacii de pe plai, Fii ce cresc în rătăcire și răpun în răutate, Și-n loc moartea să le plângem, suspinăm de ...
Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul
... altul sarcina a o purta, Fiecare om nu poate să rădice partea sa; Dușmani mii ni împresoară sub o mască ipocrită, În o viață amărâtă, însă pururea dorită; Ah, plăcerea iute fuge ca o umbră trecătoare, Iar durerea, grija, dauna între noi sunt stătătoare. Inima cea rătăcită, fără razim ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul mi-a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit C-o mai nobilă soție, Ce ambiți-a sortit, Dar la mine să nu vie, Să derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n ...
... multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în Europa și în provințiile învecinate. Pe ruinile Romei eroice se înalță, sub papa, Roma cea sântă spre ...