Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA LOC LA
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 752 pentru DA LOC LA.
... mai spuie. Acesta ținea cărarea, Cellalt cu împiedecarea Călca noroaie și gloduri, Înghițind destule noduri; Iar el, fără a-i răspunde, Intră pe loc oareunde. Acestalalt biet rămase, Dar tot n-a vrut să se lase. A treia zi merse iară, Stătu la ușă afară. Văzînd că sluga nu-l lasă, Îl așteptă ca să iasă. El ieșind plecă ca vîntul, Necăjit călcînd pămîntul. Acest după el iar ... i veniră prin minte. El ca un sătul de pîine I-a zis iar : să vază mîine. În următoarea zi dară Să duce la dînsul iară. Acesta iar cum îl vede (Sătul la flămînd nu crede), De ciudă-i venea să crape, Să mira îar cum să scape, Plecă pe loc de acasă. Cellalt iară nu să lasă, Mergînd p-alături să plînge, Giubeaua la piept își strînge, Calcă noduri și noroaie Ș-îi spuse a sa nevoie. El, văzînd că n-are pace, În sfîrșit face ce ... Îi dă cu întăriri bune, A-i plăti soroc îi pune, Și așa de dînsul scapă, Bînd de necazu-i o apă. Deci la acest făcut bine Sorocul după ce-i vine, Trece o zi, trece două, Văzînd că trece și nouă, Pe ...
Ion Luca Caragiale - Petițiune
... sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică oblonul, lăsând ferestruia închisă numai cu geamul. Se uită afară. La geam e un domn, care așteaptă; probabil acela ciocănea. Impiegatul ridică geamul. — Dv. ciocăneați așa? — Da. — Dv. Nu știți că biroul se deschide la 7? — Ba da. Și zicând aceasta, domnul vâră adânc capul pe ferestruică înăuntru; impiegatul, surprins de această mișcare, se dă-napoi și lasă din mână geamul mobil, care ... — Un pahar cu apă... Apoi, după o pauză, către domnul: — Ați zis că aveți o afacere... — Da, am o afacere... — Aici la noi? — Da, la dv. ... o afacere... Pesemne că acum s-a dus s-o scoată din puț... — Cum s-o scoată din puț? — Apa ... partea cealaltă, se apleacă peste ea și ia batista. Impiegatul vrea să i-o apuce; dar domnul s-a șters pe frunte și la nas; pe urmă, aruncând batista la loc: — Mersi! — Domnule — zice impiegatul — zici că ai venit cu o afacere... Mă rog... Noi n-avem timp aici să stăm de ...
Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel
... Iată, mări, se ivea, Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. [2] Clopotele răsunau, Steagurile-i se-nchinau, Armăsarii spumegau, Frâiele și le mușcau, Iar poporul tot striga: ,,Să trăiești, măria-ta!" Când ... în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: ,,Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tapșan!" Cei panțiri descălecară, Pe român îl ferecară, La Vaslui îl aduceau Și la Domnul mi-l duceau: ,,Măi române, să n-ai teamă, Spune nouă cum te cheamă?" ,,Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am, că ... Om întreg de mă luptam, Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de lifteni Și de falnici ungureni! Iar în loc la Războieni [4] Mi-a căzut ghioaga din mână De o sabie păgână: Dar n-a căzut numai ea, A căzut ... și a cazacilor cu care a fost în luptă în tot cursul glorioasei sale domnii. ↑ Crâncena bătălie cu turcii de la
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... l-oi săruta. VIII Nu știi, vecină, ceva? M-a-mbolnăvit nevasta. — Ba eu știu, vecine, bine, Leacul tău e-n sân la mine. — Nu știi, cumătre, ceva? S-a-mbolnăvit nevasta. — Ia porumb și fă la moară, Că nevasta ți se scoală. De-ar da Dumnezeu o sloată Se găsești la moară gloată, Să șezi o lună-ncheiată, Și porumbul să se moaie Să nu treacă prin piscoaie. IX Cuculeț, unde-ai iernat? Peste Jiu, la ... dat. XII Bălă, cărtogelele Fi-le-ar bătut stelele, Gardul cu nuielele! Bălă, cărtogelul tău Fi-l-ar bătut Dumnezeu, Că l-ai fost pus la loc rău, Pe-o margine de pârău. Râul mare mi-a venit, Cărtogel mi-a nămolit. Bălă, cărtoagele noastre, Cum stau pustie ... mazil. El de frica birului, De groaza zapciului, Trecu vadul Jiului. XIX Foaie verde de areu, Ibovnică ce-aveam eu Nu se găsea-n sat la Leu, Nici la Leu, nici la Ghindeni, Numa-n sat la Coșoveni. Leică, de dragostea noastră A răsărit pom pe coastă Cu tot felul de odraslă. O să-l sap, să-l bag în ...
... turc tot aștepta să-i vie știre că s-a mazilit vizirul, dușmanul lui, dar - cu totul împotriva obiceiului sultanilor - vizirul sta pe loc în slujba lui, turcul se prăpădea cu firea. În sfârșit, rudele acestuia, prin deosebite uneltiri, ajunseră până la vizirul și-i dară o jalbă, rugându-l să ierte pe osânditul și să-i dea drumul a se-napoia acasă. "Mohamet să ... au petrecut cu Mirabeau și vor cunoaște dintr-acelea toate părerile mele în asemenea materie. S-apuc dar lucrurile ce mă privesc pe mine de la căpătâiul lor. La 25 ale lunii februarie s-a jucat pentru întâia oară Provincialul la Teatrul Național . Sala era plină... aplaudări din toate părțile, numai autorul nu aplauda... mai întâi de modestie, apoi fiindcă nu era mulțumit nici de bucată ... mat ; partida se sfârși printr-un crai despuiat . Ne sculăm, aga mă ia de mână și mă poftește a merge cu dânsul până la ministru, spre a da oarecare deslușiri. Eu nu cunosc pe ministru; dar de vreme ce voiește a fi luminat, eu îi sunt ...
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... Tot prin văi necunoscute, Prin locuri nepricepute, Nededat cu cale lungă Cîte vor să-l mai ajungă. Cîte biruri, cîte sate, Tot întreabă de cetate, La toți le părea minune, Necum ca să-i știe spume. Calcă cîte locuri toate Pînă mai nici nu mai poate Deci în partea pustnicească Cînd ... în peșteră intrară Dîndu-i întîi bună seară ; Iară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare : „Cine iaste ? cine vine ? Cine ce caută la mine ?â€� Și cînd slobozea cuvîntul, Să cutrămura pămîntul, Numai cu un ochi în frunte, Și părea că-i cît un munte. Arghir tremura de ... o cină să arată, În frigare vrînd să tragă O căprioară întreagă. Face cină boierească, Ca pre Arghir să cinstească, Masa lîngă foc o pune La lumină de tăciune, Și șăd toți pe lîngă vatră, Pre cîte un jgheab de piatră. Arghir pînă să îmbuce, O ploscă de vin aduce Dintr ... lăcustă, I-ar fi plăcut ca să tragă Pre gît o bute întreagă ; Dar tot să îndestulează, (Nefiind mai mult, să crează). Așa pînă șăd la masă În sălbateca sa casă, Pre Arghir îl mai întreabă : Ce umblă ? și cu ce treabă Caută acea cetate Prin țări așa depărtate ? Spre care ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... deșchis sup dînsa o gaură adîncă, Ca de vro doi stînjeni și mai ceva încă, Care avînd scara ca de pivnicioară, Pe trepte-nlăuntru pe loc cum coboară, Vede, grijit bine, ce nu mai văzuse, Și patruzeci chiupuri frumos în rînd puse. Ardică la toate capacele grele, Să uită și vede niște pietricele, Adică : într-unul era diamanturi, Într-altul robinuri, ș-într-altul zmaranturi, Cu un cuvînt toate ... sînt ale ? De unde le are ? Și întrebă dacă îi sînt de vînzare, Iar nebunul zise : -Pietri de aceste 0 pivniță plină aci-ntr-un loc este. De-mi veți da din ploscă să cinstesc o dată, Eu vă duc la dînsa acuma îndată. Văzînd negustorii că e prost în formă, Nu caut mîncare, nu vor să mai doannă, Prețuiesc comoara fără să o vază, De ... ciobanul, alerg la comoară, Ajungînd cu toții, într-însa coboară, Ș-acea bogăție dacă ei văzură Fără socoteală și peste măsură, Avuta lor marfă pe loc lepădară Și d-acele pietri scumpe încărcară, Alegînd ei numai cele mai frumoase, Care socotiră că sînt mai prețioase. Nici nu așteptară să se lumineze ... ...
... ginerele, Sară el teancurile Să-și ia postavurile!" Cât Bogdan îl auzea, Calul iar își repezea, Peste teancuri el zbura, Apoi le desfășura, Și le da pe la nuntași Care-n lupte sunt fruntași, Cum era și nuntașul Așa-i da și postavul. De era el nălțișor, Îi da postav roșior, Să fie strălucitor. De era el medior, Îi da postav gălbior, Ca să-l prindă binișor. De era el mititel, Îi da postav albăstrel, Ca să se mândrească-n el! III Liteanul se bucura, El în casă că intra, Lui Bogdan că arăta Trei copile tot de ... purcedea. După ei încă venea Car mare cu druștele, [6] Grădina cu florile Și o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. Ei plecau pe la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la Sân-Petru Și pe loc cât ajungeau, Mândră nuntă că făceau, Vestele de se duceau La vecini și-n depărtări, Peste nouă țări și mări! ↑ În ediția baladelor, partea II, publicată la Iași în anul 1853, s-a lunecat o greșeala importantă, confundând pe Bogdan Chiorul, fiul lui Ștefan cel Mare, cu Bogdan, fiul lui ...
George Coșbuc - Rugămintea din urmă
... să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am ... Să-ți răsplătească Dumnezeu, Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort, Totuna face. Iar mamei Doamne, cum aș vrea Credința s ... umedele paie, Că doctorul în carnea mea Adâncă brazdă taie, Că de dureri eu mă izbesc Și urlu ziua-ntreagă, Și c-am murit gândind la ea, Că mi-a fost dragă. Și dacă ochii ei atunci Mai tulburi se vor face, N-o mângâia! E de prisos, Te ...
... otelului și apucă spre obor. Pâlcuri-pâlcuri vin din toate părțile; se contopesc toate grămadă; cu cât înaintează acest brav popor, cu atât numărul sporește. La 2 și jum. despre ziuă, telegraful e în mâna republicanilor; toate firele rupte și mai ales casa confiscată. La 4, ușile temniței de pe drumul Rudului se deschid pentru câțiva republicani închiși în prevenție. La 5, batalionul de linie din cazarma de la Sf. Nicolae face act de supunere în mânile Prezidentului. La 5 și jum., poliția republicană este organizată; poporul, ca gardă civică a Republicei, e înarmat cu săbii confiscate de la pompieri și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La 6, în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății (cetățenilor ploeșteni, Națiunea recunoscătoare!) - Prezidentul, urcat pe un ... scaun de tocat cârnați, citește actul solemn al întemeierii Republicii. La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la '48. La 8, o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari, mergem la ...
Vasile Cârlova - Păstorul întristat
... întristat de Vasile Cârlova Informații despre această ediție Publicată în „Curierul Românescâ€� (8 mai 1830) de Ion Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann ). Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire cu glas duios Cânta din fluier jos pă verdeață, Sub umbră deasă de pom stufos. De multe versuri spuse cu jale ... Stând lângă dânsul căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La toată vorba îi da răspuns. Viu lângă dânsul, pătruns de milă Și cu blândețe îl întrebai: „Tinere, spune-mi, nu-ți fie silă, Ce foc, ce chinuri, ce ...