Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru JOS
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 848 pentru JOS.
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... și făcură. După fratele cel mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel dintâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos. - Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult ... lovește marginile groapei, să o trageți afară. Se lăsă și cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară, până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei. Atunci ... a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. Ea îi spuse apoi că fiecare din zmei și ...
Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie
... cucerit și de să va nevoi el să facă câtăva seamă de metanii, în zi și în noapte, să-i pogori lui un an, mai jos de măsura anilor de priceștenie. Iar de va nevoi el să dea milostenie, pre cât îi va fi putĂ©rea, iar să-i lași lui ... ținea lunea, de dulce să nu mănânce, lasă-i lui și alt an. Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau și mai jos și alt an să-i laș lui. Iar de va fi de douăzeci de ani, sau și mai jos mai puțin să să canonească. Iar de nu va suferi acĂ©stea care zisem mai sus, să plinească toț anii care am zis mai sus ...
Dimitrie Anghel - Rochia bunicei
... ca smaraldul și galbene apoi ca chihlimbarul și roșii mai pe urmă ca sîngele ce-l izvoresc zorii, s-au amestecat frunzele de sus căzute jos, boabe răsunătoare de ploaie au căzut, negure fumurii sfîșiate prin crengi s-au purtat, roiuri de fulgi albi au năvălit și au jucat împînzind ferestrele ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... fundul unei hrube, de sub picioarele mele. Apoi, cu cea din urmă putere, vroi să se scoale, se prăvăli pe o coastă și se răsturnă jos, trântind pe soldatul ce se plecase peste dânsul. Casca se rostogoli până lângă mine. Rănitul rămase pe pământ, zbătându-se, iar fața i se acoperi ... un tun, iar deasupra sicriului, casca. Și atunci, din nou mi-a răsărit în minte seara aceea. Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-și chinul în suspinul adânc ce mi se păruse că ieșise de sub pământ. Mi-am dat seama că acum îl duceau undeva, departe ...
... Domnului! a scăpat... (Cătră Bubico:) Mai merge la Zambilica băiatul? Bubico: Ham! - Să te mănânce Bismarck... craiule! - Ham! ham! Și sare de pe bancă jos în vagon și apucă spre mine. - Cocoană! strig eu, ridicându-mi picioarele; eu sunt nevricos, să nu se dea la mine, că... - Nu, frate! zice ... mă miroasă, iau un pachețel de bonboane, pe cari le duc în provincie, la un prietin; îl deschid, scot un bonbon și, întinzându-l în jos, cu multă blândețe: - Cuțu, cuțu! Bubico băiatul! Bubi! Bubico, dând din coadă, se apropie mai întâi cu oarecare sfială și îndoință, apoi, încurajat de blândețea ... Chiar așa, aici e prea cald. Și zicând acestea, mă scol cu Bubico-n brațe și m-apropiu de fereastra vagonului. Pun pe Bubico binișor jos lângă mamița lui, și cobor geamul, aplecându-mă să respir. Afară, noapte neagră ca și ideile mele. - Bine faci! să mai iasă fumul de țigară ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile ... faci atâta tărăboi? câte ocale a fost, eu sunt negustor de treabă, nu tăgăduiesc: ți le plătesc pân' la para. Aș! ovreiul cade jos, se tăvălește, bătându-se cu fruntea de țărână și urlând mai tare, parcă-i ieșit din minți. — Bine, bre, ți le plătesc; n-auzi ...
Ion Luca Caragiale - Repausul duminical
... bani și cu spirit - ce vervă!... Din când în când, constatând că lăsam "să se răcească" paharele noastre pline, ne strigă, ridicind pe al său: - Jos repausul dominical!... Să lucrăm!... lucrați, domnilor! Iar noi, împărtășind părerile lui, lucram cu stăruință... Ce activitate! Cinci ore fără-ntrerupere, pe nerăsuflate... Cam pe la ... putea exprima în termeni mai aleși, adică mai potriviți? - foarte... gata, coborâm frumos, însă pe tăcute - nu o tăcere lugubră, totuși solemnă... Ne reculegem. Ajungem jos, unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală; ne oprim puțin, să aspirăm până-n adânc praful sănătos ridicat spre firmament de târnul municipal. Costică ... cafeaua tare!... Ni s-a dezlegat limba... Ieșim... E lumină mare... O aglomerație... Un accident?... Să anunțăm Salvarea!... Ne apropiem... Un cetățean șade jos pe marginea trotoarului și nu vrea să se scoale, cu toate insistențele sergentului. - Ce e? întreb pe sergent. - E repausul duminical, domnule: nu mai poate ...
... și cântă doina dragă Sălbatec este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codrul verde, în lumea lui întreagă Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ah! de aș fi  ea strigă  o pasăre măiastră Cu penele de aur, ca păsările-n rai La sânta Joi m-aș duce ... sini-i albi se fură Câte o rază slabă din punctul cel avar. Picioarele ei mice ating covorul moale Chinuind papucei de-atlas cari stau jos... L-a patului ei mărgini, cu fruntea n-a ei poale E în genunche dânsul ... Amar și-ntunecos. Sub umeri-unei ... să fie întins fără lumină Și negru fără stele, ca globu-ne de tină Și ale lui întinderi, cu gându-mi să le ar. Iar jos să cobor mândra a cerului grădină Cu sori nălțați pe lugeri, cu lune-n crenge verzi Iar tu să treci, un înger... încinsă ...
Nicolae Gane - Stejarul din Borzești
... vreo minge furată, alții pentru vreo cetate de hârtie dărămată, tot fapte răle ce nu puteau fi iertate; iar bietul han, cu ochii plecați în jos, își aștepta osânda, abia stăpânindu-se de râs. În sfârșit, Ștefan, după ce ascultă părerea mai-marilor oștirii sale, zise cu sprâncenele încrețite: — Porunca ... · · · · · · · · · · · Dar, o Doamne, ce se aude?... Ce clocot aduc apele Trotușului de sus în jos?... Un vifor se stârnește de puterea căruia se leagănă în aer micul han tătăresc, și pământul prinde să se clatine și să sune parcă s ... mistuia ca pleava într-un vârtej de două furtuni ce se ciocnesc. Roș era soarele sus ca în timp de grea cumpănă, roș era pământul jos de sângele ce gâlgăia. Dar sufletul bătăliei, acel ce vedea și stăpânea toate era chipul blond al lui Ștefan, care se arăta pretutindene ca o ...
Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte
... merindele și începu să mănânce lângă foc, aruncând și ogarilor câte ceva. - Aoleo! cum mi-e frig, zise Muma-păurii, îmi clănțănesc dinții. - Dă-te jos, îi răspunse Siminoc, de te încălzește la foc. - Mi-e frică de câini, zise ea. - Nu te teme, că nu-ți fac nimic. - Daca vei ... ogari a dat cu coada prin foc, s-a pârlit nițel și d-aia miroase greu. Daca ți-e frig, dă-te jos și vino de te încălzește; daca nu, tacă-ți fleoanca și mă lasă în pace, nu mă tot supăra. Atunci ea crezu, se dete jos ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... tânjește amărâtă! Din vremea Olgăi încă avem strămoși magnați; De-atunce, până astăzi ei fură tot în slujbe... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vezi diplomele mele, hrisoave, spițe lungi; Mai jos decât namesnic nici un străbun nu am... ș.c.l. FILARET Spune-mi, lăsându-ți lenea, povara de oștean Purtat-ai vreodată? Gonit-ai pre vrăjmași? Asigurat ... Voiți să vedeți pe ipocritul în toată fățărnicia lui, îl veți găsi în Satira III. El „Când intră într-o casă se-nchină până jos, Pre toți îi salutează și-ntr-un ungher se pune, Plecându-și în jos ochii, grăind din vârful limbii Mătăniile trage, pășește-ncetinel... ș.c.l. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El carne nu ia-n gură la mesele străine. Nici vin nu vrea să guste ...