Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VIITOR

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 474 pentru VIITOR.

Dimitrie Bolintineanu - Zina-Doamna

... comori, Sânul ei de desfătare Și gurița ei de flori. Printre umbrele tăcute Mii de raze se strecor, Zbor ca visele plăcute Într-un negru viitor. Stelele scânteietoare Legănate strălucesc Și-n cereasca lor vulvoare Se topesc și înfloresc. Iar în vânturi profumate, Flutureii auriți Peste florile rouate Se balanță adormiți ...

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... iubi învață Și-n el inimă, suflet călește-ți ca-ntr-un foc. Așa, junime scumpă, frumoasă auroră A patriei române ! Al vostru viitor, Și-al națiunii soare, din a virtuții horă Se naște, vă surîde, vă cată cu amor. În leagănul de moarte vederea nu pătrunde ...

 

Duiliu Zamfirescu - Amurg (Zamfirescu)

... Demiurg. La umbra lor, pescarul trage-o plasă Și cântă-ncet, cu glas adormitor, Duioasa lui tragudie de-acasă, Visând și el un vis în viitor

 

Enache Gane - Visul lui Cupidon

Enache Gane - Visul lui Cupidon Visul lui Cupidon de Enache Gane Informații despre această ediție     Minerva (în o fecioară, fiind metamorfosită         Cu niște veșminte albe, peste tot împodobită),     Despre Capitol vinea, țiind în dreapta ei mînă         De niște spini înverziți, înpletită o cunună,     Și după ce au agiuns, cu un aer mult măreț         Lîngă dînsul cel smerit odată cel mai semeț,     L-au rădicat de o mînă, în picioare drept în sus         Ca unui erou spre cinste, în cap cununa i-au pus,     Asemănînd împletirea, atîtor nenorociri.         Ce au făcut prin a sale, cătră răle iscusiri.     Și luînd pe el de mînă, cu o multă sîlnicire         Prin prăpăstii, munți și dealuri, l-au purtat spre osîndire.     Apoi l-au dus prin orașă, oarecînd mai înflorite         Care de săltătici tigri le-au văzut el lăcuite     Și strălucirea zidirei în năruiri prefăcută         (Tristul sfîrșit care vine, după desfătare multă).     De acolo nu departe, la o hrubă agiungînd         Și cu mînie fecioara-ș, prin întuneric mergînd,     Au voit să-l părăsească precum el i-au fost lăsat         În întuneric palatul ca să rămîie uitat).     Dar rugîndu-se fecioarei, cu o așa tînguire         Care pornește pe pietre cătră o milostivire,     L- ...

 

Friedrich Schiller - Ector și Andromache

Friedrich Schiller - Ector şi Andromache Ector și Andromache de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu ANDROMACHE Vrea Ector în vecie să meargă de la mine, Unde Ahil cu-a sale neapropiali mâne Aduce lui Patroclu jertfiri pe orice zi? Cine-o-nvăța copilu-ți în vremea viitoare S-arunce lănci și zeii Olympului s-adoare, Când Orcul de-ntuneric în sânu-i te-o-nghiți? ECTOR Femeie scumpă mie, tu lacrimele seacă! După bătaia cruntă dorința mea ea pleacă, Aceste brațe apăr Pergamu-amenințat. Și-n lupta pentru sânte a zeilor cămine Eu cad, mântuitorul al patriei ­ și-n fine Cobor la râul stigic de glorie urmat. ANDROMACHE O, n-o să mai aud eu a armelor vuire Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici. Vei merge unde ziua etern nu mai lumină, Cocytul unde-n lungul pustiilor suspină, Colo unde amoru-ți în Lethe va muri. ECTOR Orice dorință-n mine, în mine-orice gândire, Le-oi cufunda în Lethe, în râul de-amuțire, Dar nu și-al meu amor. Auzi-l! cel sălbatec cum lângă muri turbează, Încinge- ...

 

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața

... de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într-un ...

 

George Coșbuc - Fragment epic

George Coşbuc - Fragment epic Fragment epic de George Coșbuc Iar pe lumea ceealaltă scoborând acum flăcăii Cei căzuți la Vid pe dealuri și pe șesuri la Vidin, Câți sosesc pe rând în stoluri, adunați în gura văii Stau s-aștepte alte gloate câte se vedeau că vin. Unii șterg de iarba udă câte-o sabie-ncruntată, Din pulpana hainei, alții sângele dușman îl storc, Și se laudă cu toții și vorbesc cu toții-odată Precum fac biruitorii din războaie când se-ntorc. Când văzur-această gloată, toți acei ce-ndușmăniră Pe români de-a lungul vremii, plini de spaim-au tresărit Resfirându-se prin noapte, precum fumul se resfiră, Și din margini mai spre margini se topeau necontenit. Cu genunchii plini de tremur și cu gheața morții-n gură, Morți erau de-a doua oară, ca-ntr-al Orcului noian Luptătorii din Mikene când îngălbeniți văzură Strălucind prin noapte coiful comandantului troian. Dar ai noștri morți de veacuri, câți pieriră prin războaie, Apărând a lor credință și pământul românesc, Stau cu ochii țintă-n noapte și-al lor mijloc îl îndoaie Ca s-apropie privirea de minunea ce-o zăresc: Văd români, și- ...

 

George Coșbuc - Legenda trandafirilor

... Din lut era; s-a-ntors în lutul Creării noastre-a tuturor! Și mama-și blestema trecutul Și se-ngrozea de viitor: Vedea întreaga ei viață Un câmp pustiu, prin care ea Cu multă plângere-și ducea Durerea timpului de față. Și cu copilul mort la piept ...

 

George Coșbuc - Perirea dacilor

... Căci istoria ne spune Cum că dacii au pierit: Ori de dor de băutură, Ori de caznă-n ciuda lor, Deci luați învățătură, Regilor, în viitor: Dac-aveau ce soarbe dacii, Poate și-azi trăiau, săracii! Note ^   Istoria spune că regele Deceneu, înspăimântat de necontenitele beții ale dacilor, a poruncit ...

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și ...

 

George Ranetti - Lui C. Nottara

George Ranetti - Lui C. Nottara Lui C. Nottara de George Ranetti versuri închinate lui C. Nottara Tu cel mai ideal Horațiu Din vecinica Fântâna Blanduziei Rămâne-vei izvor al Poeziei Din care vom sorbi fără de sațiu Toți fiii viitori ai României Rămâne-vei simbol al vredniciei Ș-al Artei ce desfide timp și spațiu. George Ranetti cel care a spus ieșind, într-o zi, în Calea Victoriei: „Ce dă lume, ce dă lume și nici un Om!

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>