Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AȘA CUM ESTE

 Rezultatele 1241 - 1250 din aproximativ 1278 pentru AȘA CUM ESTE.

Grigore Alexandrescu - Inima mea e tristă

... La fericiri trecute gîndește în zadar! Plăcere, mulțumire, Viață, fericire, Le-am gustat. A lor lipsă acum o simt amar. Acele dulci suspinuri Cum se schimbară-n chinuri, Și bucuria noastră în otrăvit venin! Cât rău după-atât bine! Așa furtuna vine, Când soarele zâmbește, când cerul e senin. Adio! N-am cuvinte Să-ți arăt tot ce simte, În astfel de minuturi, mâhnit sufletul ... Când pe străine țărmuri străin o sa trăiesc! Spune-mi însă, iubită, Când inima-ți lipsită De-un credincios prieten cu el nu va mai fi, Vei putea uita toate Plăcerile gustate? Simțirea se va stinge, și nu-l vei mai dori? Astă lege obștească Se cade să-ngrozească Amorul, care ...

 

Gelu Vlașin - Pahlawan

... Gelu Vlaşin - Pahlawan Pahlawan de Gelu Vlașin la tropic orgasmul nu-ți mai ajunge până la ureche să te-ntrebe cum o mai duci de azi pe mâine cu purecii care-ți gâdilă spinarea ai devenit o bufniță pe care poți să o alungi chiar acum ...

 

Emil Gârleanu - Sărăcuțul! ...

... â€� crezu cărăbușul. Păunul s-a apropiat, l-a răsturnat cu ciocul pe spate, apoi iar l-a întors cum îl găsise și, lăsându-l, își văzu de drum. Cărăbușului nu-i venea să-și credă ochilor că mai e în viață. Dar uite: colo ... și încerce aripile. Și le desfăcu. În clipa aceea un pui de sturz, mai mărișor ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! De așa păsări mici, mai de seama mea, mi-i drag și mieâ€�, gândi cărăbușul, pregătindu-se chiar să dea sturzului „ziua-bunăâ€�. Dar sturzul se ... se înece, îl înghiți. Sărăcuțul cărăbuș! De pe gard, o vrabie, care văzuse multe în viața ei, își așezase puișorii în rând, să privească, de cum

 

Cincinat Pavelescu - Primăvară (Pavelescu)

... se desprinde. Dac-aș putea în brațe-aș prinde Întregul zării nesfârșit. Și toată seva primăverii Prin mine vraja și-o propagă. Sub caldul ei, așa de dragă Mi-e pacea limpede a serii. Și fiecare fibră-n mine Mai tânăr și mai viu tresaltă... Pricep latenta simfonie A ... vântul le mlădie Și le sărută și le-apleacă, Când spre pădure vrea să treacă. Ca floarea umedă sub rouă, Nădăjduiesc o viață nouă. Și, cum

 

Dimitrie Bolintineanu - Buciumul și fluierul

... tu, gingașe fluiere, 'Mpletit cu flori divine, Precurmă melodiile De tinerețe pline! În darn mai cânți; accentele-ți D-amor și libertate, În inimile morților, Cum crezi că pot străbate? Așa cerească pasăre Modulă pe morminte, Dar nu mai mișcă sufletul Acelui ce nu simte. Azi sufletul românului E rece ca pământul Când iarna-ngheață fluviul ...

 

Duiliu Zamfirescu - Djali

... tinerețea mea Când port fără de voie în pieptu-mi o ruină De dor, de suferință, de-amărăciune plină? Când nu pot nici să sufăr așa precum aș vrea? Ce-mi trebuie lopata când văd că fiecare Născându-se-și începe un cântec de-ngropare, Când știu că-i dat să ... moartă: Durerea? Deci furtuna și vânturile sale Să-mi ducă suferința pe-a valurilor cale, Și piară tinerețea-mi într-un ocean spumos Cum piere-n dimineață un vis, cel mai frumos!â€� O... Dante! de pe ușea infernului s-a șters Și-acum pe ușea vieței ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Lui N. Nicoleanu

... Cel-de-Sus! Însă iată fără veste Focu-n spuză se preface, Spuza piere-n vânt: Când speranța nu mai este, Tace plânsul, râsul tace... Cum vrei să mai cânt! Am ajuns o căzătură Și privesc cu nesimțire Împrejurul meu: Fără teamă de tortură, Fără dor de fericire, Voi să cuget ... mândru-i nume, Masca să-i răpesc! Tot ce-i falnic, tot ce-i mare, Tot ce-ți place în natură, June cântăreț, Nu-i așa precum se pare! Totul merge cu măsură! Totul are preț! Ziua zboară, noaptea vine; Când din marea vieții june Vei sosi la mal, O să ...

 

Alecu Donici - Parnas

... Ca noi în locul lor cântări să iscodim. Aideți! voinicilor! cu toții să răcnim. Nu pierdeți cumpătul, strigați cu îndrăzneală, Iar cine n-are glas Cum trebui la măgari, afar' de pe Parnas! Și credeți că, păzind această rânduială, Noi slavă vom lua, mai mult răsunătoare, Decât acele nouă vestite sorioare ...

 

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat

... întunecat. Din capătul câmpiei începe plugul rece Să tragă brazda neagră pe locul unde trece Și pajiștea atinsă geme ne-ncetat De-a fi-njumătățită prin fierul blestemat. Văzduhul se răsună de strigăte de ură Și plugul lasă-n urmă-i în verdea bătătură O rană lungă, largă, din ... Și c-un pruncuț la sânu-i, pășind măreț și rar. Ea vine și în față cu boii se oprește, Din ochi aruncă fulgeri, apoi așa grăiește: Vrei să ne prăzi tu, vodă, avutul strămoșesc? A! dacă nu ai teamă de trăsnetul ceresc, Na!... zi să treacă plugul pe ... mișcă a vrăjmași. Și iată că s-aude un glas de răzbunare, Și iată că se vede o gloată-n fuga mare Venind cum vine zmeul pe aripă de vânt, Cu-o falcă sus în ceruri și alta pe pământ. Răzeșii sunt, răzeșii!... .ugiți, pieriți cu toții. Păcatul vă ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

... și bucuriile, în graiul pe care l-au învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a se exprima, cum o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ... colțurile și asperitățile, ca să se poată aciuia și face un conglomerat peste care să treacă fluctuantele ape, care se duc aiurea ca și vremea. Așa am venit și eu poate și m-am așezat, imensul fluviu al timpului m-a purtat și m-a adus de ...

 

Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai

... V 6 VI 7 VII 8 Note I Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singuratic În peșteră de stâncă, pe-un munte păduratic, Privind cu veselie cum soarele răsare, Dând viață luminoasă cu-o caldă sărutare, Privind cu jale lungă cum soarele apune... Așa și el apus-a din zile mari și bune! Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară, Ca pe un gol de munte ... mi-a din vale lung vaiet, triste șoapte!... E sabie în țară! au năvălit tătarii! Ș-acum în bălți de sânge își joacă armăsarii! Așa! răspunde altul, colo în depărtare Zărit-am astă-noapte pe cer lumină mare! Ard satele române! ard holdele-n câmpii! Ard codrii!... Sub robie cad ... Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar în loc oprite Cu mantii lungi și albe de-a lungul învelite. Așa apare-n șesuri mărețul om de munte, Călcând cu pași gigantici pe urme mai mărunte! Nu știu de el copacii tineri, crescuți pe maluri, Dar ... o culme nocturnii călători, Lucind sub cerul palid în mantie de zori! Ei lasă jos pe coastă să pască armăsarii Și stau privind în vale ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>