Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎN RÂND

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 546 pentru ÎN RÂND.

Alexandru Macedonski - Cu morții

... Alexandru Macedonski     Cu viii nu mai am de-a face     De mult, Și foarte des, când totul tace, Chemând pe morți, ce dorm în pace,     I-ascult.     Din gropi ei vin și mă-nconjoară,     Ei vin, Când liliacu-n noapte zboară, Când dealu-n umbră se-nfășoară     Deplin.     Din ... mută Poema cea nepricepută     Tresar.     Îi simt pe loc ce au să vie,     Căci sunt Ca un parfum de vecinicie Sau ca o floare-albăstrie     În vânt.     Pe zidul alb de la odaie,     Urcând, Zăresc ușoara lor văpaie Verzuie, oacheșă, bălaie,     Pe rând.     Cu totul osebiți de lume,     Ușori, Dorinți, nici griji n-au să-i consume, Suavi ca niște dulci parfume     De flori.     Sunt din atome nevăzute ...

 

Alexei Mateevici - Cuvintele credinței

... Alexei Mateevici - Cuvintele credinţei Eu știu trei cuvinte — și rostul li-i sfânt Trec ele din gură în gură, Nici răul, nici jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură; Și cel ce în ele mai mult n-a crezut, Credința și cinstea de mult și-a vândut. Voința ni-i slobodă, — așa ne ... să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei mici mai ... pătruns. Căci Unu îi Domnul — Preasfântă voință În toate voințele noastre, Și una-i în toate Preasfânta Ființă Mai sus de-nălțările-albastre; Pe rând trec schimbările-n vecinic lanțuh, Același rămâne în veci Sfântul Duh. Păziți trei cuvinte, și rostul lor sfânt Îl treceți din gură în gură, Căci răul și jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură, Și cel ce-n sfințenia lor a crezut Credința și cinstea ...

 

Friedrich Schiller - Cuvintele credinței

... Friedrich Schiller - Cuvintele credinţei Eu știu trei cuvinte — și rostul li-i sfânt Trec ele din gură în gură, Nici răul, nici jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură; Și cel ce în ele mai mult n-a crezut, Credința și cinstea de mult și-a vândut. Voința ni-i slobodă, — așa ne ... să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei mici mai ... pătruns. Căci Unu îi Domnul — Preasfântă voință În toate voințele noastre, Și una-i în toate Preasfânta Ființă Mai sus de-nălțările-albastre; Pe rând trec schimbările-n vecinic lanțuh, Același rămâne în veci Sfântul Duh. Păziți trei cuvinte, și rostul lor sfânt Îl treceți din gură în gură, Căci răul și jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură, Și cel ce-n sfințenia lor a crezut Credința și cinstea ...

 

Vasile Alecsandri - Crai-nou

... tristă din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Vărsând pe frunte-i lumina sa. De când în lume gingașa fată Zâmbea ca floarea de pe câmpii, Numai de soare fu sărutată Pe sânu-i fraged, pe-ai săi ochi vii. Părul său ... rece de la izvor, Când era umedă-a sa guriță Și-i sălta floarea pe sânișor, Toți trecătorii simțeau deodată O sete mare în pieptul lor; Beau multă apă, cătând la fată, Și urmau drumul oftând de dor. Ea cânta dulce ca ciocârlia Ce ciripește vesel în zori, Și suna gingaș atunci câmpia Ca de un freamăt de Zburători. Ades bătrânii, stând împreună Și ascultând-o pe lângă foc, Trăgeau cu sorții ... O Babă Cloanță, din bobi trăgând, I-a zis cu spaimă: Să fugi, copilă, De străin mândru, cu glasul blând! De-atunci Zamfira în multe rânduri Vedea o umbră zburând prin nori, Și toată noaptea sta ea pe gânduri În doruri tainice, în dulci fiori. Acum ea, tristă, din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic

 

Alecu Russo - Holera

... la rușfertul cunoscut... el vreasă deie carul... boii... oile... tot... numai să scape copilele... care-i sunt dragi ca soarele... Dialogul cu Holera se mântuie în repetiția acestei comparații, și un rând mai jos, după ce ne arată Holera făcând semne cu mâna laportiță unei copilițe bălăioare, balada adaugă fără altă zicere: că "sus pe malul Oltului ... o pereche de pantaloni largi peste toată măsura lui putea ascunde fusele ce-i slujeau de piciore. Când se primbla, mâinilemergeau într-o parte, picioarele în alta, iar capul se legăna în toate părțile; întâlnindu-l pe uliță dând peste trăsuri, încurcându-se în pavelele și butucii cu care era podit Iașul, se părea o stahie... Capul era dezbrăcat de păr și numai în vârf vițe surii și strălucitoare se clătinau, fruntea înaintită, galbenă ca ceara, sfârșită cu o perechede sprâncene tufoase ca secara de la Sfînta Elena, se ... tutun: "Holera — zice el — e boala văzduhului,fumul îl curăță; fumă și nu te teme... căci dacă e pe moarte, apoiholera nimerește și în curțile aerisite și curate și te uită și lângă unbolnav; în mâna lui Dumnezeu e taina și leacul..." Întărit asemenea de facultate mă dădui îndatoririlor mele, fără a mai gândi laprimejdie. Pipa ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18

... Persoane TIMPUL ISTORIA POEZIA PACEA LIBERTATEA persoane tăcute COMERCIUL TIMPUL Mai vechi și decât lumea, am fost de față la zidirea ei; am văzut pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii lor, și m-am uitat pe urmă și la a lor țărână zăcând în tăcerea morții, și mușchiul veacurilor înverzea dasupra faptelor mâinilor lor. Peste monumente și generații am trecut, și am văzut în urmă-mi grămădindu-se a lor cenușă și vijeliile veacurilor spulberându-o în văile uitării. În zborul meu cel repede las în urmele mele veacuri, vă aduc timpii anului, icoana vârstei voastre, fac să răsaie soarele și să apuie întru a sa slavă; și m ... uniți la bine puteți multe lucra; Și el prin noduri sfinte pe toți poate vă strânge Și-n inimile voastre stăpân a guverna. În veci nesiluită, sloboda a mea liră În veci n-am atârnat-o la ușă de-mpărați; Când îns-ale lor fapte pe ea o-nsuflețiră, Din veac până la altul în veci au fost cântați. Dar mi-a plăcut adesea cu glasul veseliei Ca să unesc și glasu-mi în ...

 

Ion Creangă - Ivan Turbincă

... că locuia necuratul. Și tocmai acolo porunci să culce și pe Ivan! Ivan însă habar n-avea de asta. El, cum a intrat în odaia unde l-a dus omul boierului, și-a pus armele în rânduială, s-a închinat după obicei și apoi s-a tologit așa, îmbrăcat cum era, pe un divan moale ca bumbacul ... iertați d-voastră! În vorbele aceste, numai iaca ce se înfățișază și Ivan înaintea boierului, cu turbinca plină de draci, care se zbăteau ca peștii în vârșă. — Iaca, gospodin, cu cine m-am vânjolit toată noaptea... dar încaltea ți-am curățit și eu casa de draci și vi-i aduc ... se adunase împrejurul lui Ivan tot satul, ca să vadă de patima dracilor. Căci lucru de mirare era acesta, nu șagă! Atunci Ivan dezleagă turbinca în fața tuturor, numai cât poate să încapă mâna, și luând câte pe un drăcușor de cornițe, mi ți-l ardea cu palcele, de-i crăpa ... dându-i drumul, "na!" fuge și Scaraoschi după ceilalți, ca tăunul cu paiul... — Dumnezeu să te înzilească, zise atunci boierul, cuprinz ând pe Ivan ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... îndată Peste mări departe l-au și urgisit.     Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea...     Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și ... și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc.     Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat;     Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat;     Oarece simțire     Și făr-a fi vânt     Frunza se clătiră Și pe lângă arfă ... De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu-i...â€�     Și de chinuri grele Căzu ca o moartă pe udul pământ,     Și suspin cu jale În coardele arfei răsună în vânt;     Iar când se treziră     Din leșinul greu     Ziua se iviră Și tăcură toate împrejurul său.     De-atuncea mâhnită Ea numai cât noaptea sub stejar ... sosi,     Căci amărăciune Floarea vieții mele de tot veșteji;     Și mâine crudul tată     Va plânge amar     Găsindu-mă moartă, Dar ale lui lacrimi vor fi în ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... îndată Peste mări departe l-au și urgisit.     Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea...     Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și ... și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc.     Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat;     Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat;     Oarece simțire     Și făr-a fi vânt     Frunza se clătiră Și pe lângă arfă ... De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu-i...â€�     Și de chinuri grele Căzu ca o moartă pe udul pământ,     Și suspin cu jale În coardele arfei răsună în vânt;     Iar când se treziră     Din leșinul greu     Ziua se iviră Și tăcură toate împrejurul său.     De-atuncea mâhnită Ea numai cât noaptea sub stejar ... sosi,     Căci amărăciune Floarea vieții mele de tot veșteji;     Și mâine crudul tată     Va plânge amar     Găsindu-mă moartă, Dar ale lui lacrimi vor fi în ...

 

Constantin Stamati - Imnul lăutei românești

... Constantin Stamati - Imnul lăutei româneşti Imnul lăutei românești de Constantin Stamati O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată În creanga Dumbrăvii Roșii ce românul hăulește, Și care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii, Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge... Vântul clătina odată mângâios a tale coarde; Dar curpănul zaluziei, întinzând vițele sale, S-au ... s-au încâlcit pintre ele... O, lăută românească! cine poate să deștepte După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet? Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziș mută? Ori când vei face tu iarăși ca să zâmbească eroul De plânsul și îngrijirea logodnicei părăsite!!! O, lăută a Moldovii! odată ... româncelor fecioare. Tu celebrai cu putere biruințele faimoase, Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi, Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri; Iar când tăcea lăutarul, toți se cufundau în gânduri, Căci ca tine cine altul, o, lăută mângâioasă, Putea serba mai bine statornicia fecioarei Ș-a eroului izbândă, când s-întorcea din ... ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

... nu-și piardă moșia și drepturile boierești. Deodată cu aceasta a început și iobăgia grea pentru poporul dela sate. înăsprită tot mai mult în veacurile următoare. Iobăgia a devenit tot mai aspră începând din secolul al 15-lea pâna în al 19-lea, când în anul 1848 am scăpat de ea. În veacul al 16-lea a mai dat și altă pacoste peste noi. În unele țări din Apusul Europei s'au iscodit legi religioase ereticești, pe cari le-au primit la not în Ardeal toți Sașii și partea cea mai mare dintre Unguri. Sașii s'au făcut luterani (evangelici), Ungurii calvini (reformați} și unitari. Căpeteniile Ungurilor au știut ... rilor de împrejmuire, Românilor nu le erĂ  iertat să se așeze. În Sibiu obișnuiau cei din Sfatul (consiliul) săsesc al orașului să poruncească din când în când să se dea foc caselor Românilor așezați în afară de ziduri, dacă li se părea că prea se înmulțesc. Carte rar de puteĂ  învățĂ  Românul și și atunci numai dacă aveĂ  să se ... cari să se învețe și ro­mânește după cum cereĂ  chiar legea votată de parlamentul unguresc, dar au închis sute și sute de școale românești, în ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>