Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL SAU
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 892 pentru AL SAU.
Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață
... să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ... tineri din Craiova, iubitori de literatură română, printre care, în primul rând, domnii N.P. Romanescu, M. Săulescu și N.P. Guran, precum și merituosul editor craiovean al Bibliotecii literare. Domnia-lor, și nu eu, au judecat aceste prime ale mele scrieri demne de a figura în acea culegere națională. Totuși ... Moldovei; să adun datini, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi. Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu, când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; acesta este și folosul lor instructiv. Cei ...
Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul
... pe cer s-arată Și când lucește, atunci și-ndată Zice adio, piere, s-a dus! Astfel nădejdea-mi cea mângâioasă, Ce cu-al meu înger îmi răsări, Atunci apuse când se ivi În a mea inimă dureroasă. Înger! cerescul meu serafin! Ce-mi fuse oare a ... sau umbră, vis, nălucire? Ah! izvor vecinic de lung suspin! Din cer aicea ai fost o rază? Cu vro solie ai fost pornit? (Ca-ntr-al ...
Alexandru Macedonski - Gândului
... gândesc. Gândul m-a îmbătrânit, Gândul m-a nenorocit... Fără gând de mă nășteam, Nu plângeam, nu sufeream. De-am gândi, sau n-am gândi, Rău-n veci va izbândi, Și cu gând și fără gând, Ne vom duce toți pe rând. Tot o soartă vom avea ... trăiesc, Nicidecum să nu gândesc Să mă uit la stele sus Fără lui să-i fiu supus. Să trăiesc fără să știu De sunt mort sau de sunt viu, Și prin lume, călător Să mă duc nepăsător. Să mă-mbăt de dulci lumini, De mirosul de pe crini, De-al izvorului murmur Și de-al cerului azur. Și atuncea mizantrop, Gând nemernic să te-ngrop, Să te-ngrop în mine-adânc Și să beau și să mănânc. Piatră rece, orb ... Pentru orice patimi mort. Și când ceasul va sosi Dintre oameni a dosi, Să mă duc fără să știu De-am fost mort sau
Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale
... generală asupra lucrărilor d-lui Caragiale, întrebările de o ordine secundară, dacă de exemplu unele situații și expresii nu sunt exagerate din punct de vedere al chiar realității ce vor să reproducă, dacă în diferitele piese nu este un fel de monotonie a figurilor înfățișate sau cel puțin a modului înfățișării lor, o lipsă, aproape desăvârșită, a părților mai bune ale naturei omenești ș.c.l., și mărginindu-ne ... mișcare deșteaptă în literatura noastră prin acea culegere de poezii populare prin care Alecsandri a îndreptat spiritul tinerimii de astăzi spre izvorul veșnic al tuturor inspirațiilor adevărate; simțirile reale ale poporului în care trăim, și care simțiri numai întrucât sunt oglindite prin artă în această realitate a lor ... ne credem datori să o cercetăm mai de aproape. Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt toate alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase; amorul e totdeauna nelegiuit; și încă aceste figuri și situații se prezintă într-un mod firesc, parcă s-ar înțelege ... motivăm ceva mai pe larg părerea noastră asupra punctului în discuție. Dacă ni se pune întrebare: arta în genere și în special arta dramatică are
... a murit în sclavie la hanul tătăresc, căruia se trimisese în dar de Sigismund Batori în urma bătăliei de la Boroslo, dar se vede că sau Mihai însuși a reușit s-o scape cu promisiuni trimise hanului prin deputații săi, sau că Radu Șerban I, moștenitorul tronului, și boierii țării au liberat-o cu dare de bani, crezând că este o dezonoare generală să se afle ... a înmormântat acolo lângă un principe de aceeași familie și valoros ca și fiul său. Aci se păstrează asemenea comemorarea acelui principe religios, amic al sfântului Nifon și cel mai fanatic fondator de biserici. Am văzut cu părere de rău că, pentru o mănăstire cu venit de 4 sau 5.000.000 lei, Cozia nu era îndestul de bine ținută; picături de ploaie și-au lăsat urmele pe pereții camerelor celor mai bune, și ... șterg ușor din memorie, ne aruncăm într-o luntre, însoțiți de un june călugăr, și trecurăm pe malul din dreapta, ca să vizităm un metoh al Cozii, numit Ovedenia, ce se află pe coasta muntelui în desimea pădurii. După ce mergi câtva pe marginea râului, te sui pe un fel de
... Lewki de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zvelta insulă apare, și sporește minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, — crini regali, jur-împrejur ... se propagă ca un vis de primăvară, Ce-ar zâmbi din flori de piersic și răsunet de caval. Coronată cu zambile, cu narcise presărată, Catifea sau țesătură de brocart muiată-n fir, Verdea undă ce, ici-colo, e un aur de Ophir, Se rostogole alene de fiori cutremurată. Prin văpaia azurie ... Joacă-n raza luminoasă a electricului fard. VI Și chiar sufletul meu este rază, cântec și magie! Și colorile din juru-mi, nimb al cerului divin, Le beau sacra voluptate, ce mă-mbată ca un vin, Iar întreaga mea făptură e întreagă armonie. Vai de răi! fără-ncetare de ... al lor aur torturați, -- Chinuiți de conștiință, — îngrijați fără-ncetare, -- Pentru ei, natura, vecinic, farmec n-are, — voce n-are, Și sub stele sau ...
Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova
... părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în codru dărâmate pe pământ. Dacă însă îngrijerea, cu o mână îndurată, Îndrepta-v-ar a lor viță ... puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat în punte, au în plutitoare vase, Ar da râurilor lege ș-a lor curs ar înfrâna, Ar căra odorul Indiei ... ce pe drumul public pe călători a prădat, De avea îndemn, mijloace ca virtutea să învețe, Cu primejdia vieței, patriei sale era scut, Sau pe amvona rostirei, prin ritorice cuvinte Învingând pe nedreptate, Demosten s-ar fi făcut, Și a văduvei sărmane ar fi razăm și părinte ... și vinde ale sale frumusețe, Mestecând înșălăciunea ș-a plăcerilor venin! O asemenea femeie, de putea virtuți să-nvețe, Putea fi matroana Romei sau vestală la altar. A lui Colatinus soață sau ...
Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)
... noștri de miere o picătură...â€� Patriotule,-nțelege folosul albinii mele, Făcând bine țării tale, și nicicum nu te înșele A vulturului mândrie, sau al lui zburat fălos, Căci, precum vezi, el trăiește neaducând nici un folos, Ce mai ales socotește Că patria cu al său lapte Te-au crescut și te hrănește. Apoi și a tale fapte S-aducă acestei maice măcar un pic de folos, Ca ...
Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și albina (Stamati)
... noștri de miere o picătură...â€� Patriotule,-nțelege folosul albinii mele, Făcând bine țării tale, și nicicum nu te înșele A vulturului mândrie, sau al lui zburat fălos, Căci, precum vezi, el trăiește neaducând nici un folos, Ce mai ales socotește Că patria cu al său lapte Te-au crescut și te hrănește. Apoi și a tale fapte S-aducă acestei maice măcar un pic de folos, Ca ...
Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului
... dreaptă. * Sorbea voinicul din privire Minumea ce-l încremenise, Și revenindu-și în simțire Îi prinse mâinile si-i zise: “De ești un vis, sau ești reală, De ești, sau nu ești, sau poți fi, Tu ești icoana ideală A năzuinții de-a iubi. Eu te-am visat de-atâtea ori, Te-am căutat ... măriei-sale, Purtându-și ochii pe-o tipsie În labele de dinainte, Și-n locul lor, în scăfârlie, Crescându-i câte-un colț de dinte. Sau întindea mâna să prindă Muscuțe albe pe sub gene, Ce în a ochilor oglindă Mișcau, mirate, din antene. O groaznică gheară de mort ... subțiratic fir de tort Ce-l îndruma spre cimitir. Și el umbla încetinel De frica firului subțire: De s-ar fi rupt, murea și el Sau rămânea în nesimțire. O stea! o rază! cât de mică! S-o vadă numai că lucește!... Era voinic și făr’ de frică Dar... se simțea ... șoimi, de vânătoare, De curtea lui. O fi ce-o fi, De-acuma el aicea moare. * Iar tu, rămasă unde ești, În fund de peșteri sau ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... decât din neștiința tradițiilor viețiistrămoșești. De abia născuți la lumină, nu ne uităm la leagănulcopilăriei noastre, am ajuns în halul poeților, învățaților și teologilorimperiei răsăritene; sau pentru înțelegerea versificatorilor, gramaticilor și neologilor moldoveni, ardeleni, bucovineni și bucureștenisuntem Trisotinii și Vadiușii veacului al 19-lea. Pentru cei ce nu ar înțelege ideea mea, i-aș întreba cine oare citește nămolul de poezii, ce se nasc ca muștele vara ... și elementele fac bine în paginile poeziilor văduve de cititori.Dar ce folos! limbajul, geniul, inspirația și filomela cu suavele eimodulații plângeferi nu ne încântă sau pentru că sunt străine, iar nu române, sau pentru că suntem încă prea barbari, și nedemni delirele acestor armonioși , deși neinteligibili orfei Ne învârtim într-o dilemă grea; sau sunt poeții de astăzi prea sublimi pentru noi sau suntem prea proști pentru accentele diveiarmoniei nouă și dar în tot chipul poeții scriu în deșert; însă nuașa, poezia adevărată este și a fost ... bune sau rele, în timp ce tăria lor pe un pământ și cuînrâuririle sufletești și sociale se numește naționalitate. Cei carecântă latinește, franțuzește, italienește, englezește sau ...