Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEA CURS

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 424 pentru AVEA CURS.

Gelu Vlașin - Tijera

Gelu Vlaşin - Tijera Tijera de Gelu Vlașin am o tijeră cu care vreau să ucid plantele verzi o mângâi ușor pe creștet o umplu cu sălivă apoi o înfing în trupul unei sepe tinere din care începe să curgă sânge negru mă spăl cu el pe mâini și mâinile încep să umble

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... Se zicea cum că grâiele rodesc în pământul ei atât de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu anii în pivnițe pănă ce putrezesc doagele și cercurile poloboacelor și rămâne vinul ...

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

... de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ori avea prilejul să-și arate vrerile. Soarele, însă, de o bucată de vreme, călătorea, se vede, aiurea și uitase de lumea noastră. Picuri mari de ploaie ... alb purta acum o pată. Lunecînd pe pămîntul hlisos, rațele se clătinau disperate, cu penele ude ; cocoșul părea mai mărunt la trup și nu mai avea parcă trecere în ochii supuselor, lividă era gușa curcanilor ca și cum un început de cangrenă ar fi pus stăpînire pe dînsa, plouate în adevăratul ... în întunecimile hrubei. Singur el stătea, cercuit în fier, ca un Prometeu, și nu era trist, căci închidea veselia într-însul. Lichidul roș ce-l avea în pîntece îl predispunea la vesele gînduri, într-o perpetuă stare de echilibru, căci el cap, pentru a putea fi amețit, nu are ... starea aceea de decepționism în care se găsea. Divinul alcool din el îi dădea toate visurile, soarele ce nu mai lucea pentru nimeni el îl avea lichefiat în sînul lui și deci eclipsă pentru dînsul nu era cu putință. Ar fi manifestat veselia ce-o resimțea și ar fi împărtășit-o ...

 

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)

... ntr-a lui țară se gătește-a năvăli. Generalul cel mai falnic a dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat â ... să aibă răsplătire de la dreptul Dumnezeu? N-a să mai sosească vremea să ne răzbunăm și noi, S-arătăm că-n unguri curge viteaz sânge de eroi? Vremea este îndămână, prilejul favoritor. Oastea lor este departe, și cu ea-i și domnul lor; Mergiți dar, și-n astă ... cel adunat Pintre râpi, și d-a lui Febus calde raze săgetat Se topește și s-azvârle, șiroi iute furios, În pârăul care curge pintre flori în vale jos, Îl turbură, îl mărește, îl îmflă cu al său val, Și nu-l lasă păn' nu-l face de se ... Dos la dos, spate la spate, se bat desnădăjduit, Lovirile le-s grozave încât nu-i da povestit; Subt a românului paloș sângele curge pârâu Pân' când brațu-i amorțește fiind rănit foarie greu, Scapă sabia din mână; în sfârșit și el căzând, Răstoarnă încă pe-un dușman ce ...

 

Naum Râmniceanu - Blăstem asupra nelegiuirilor

Naum Râmniceanu - Blăstem asupra nelegiuirilor Blăstem asupra nelegiuirilor de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     Dumnezeule-ndurate         Dreptule judecător,     Vezi-mi a mea strîmbătate         Și le fi[i] răsplătitor.     Drept a lor nemulțămire         Dă-le scîrbe și amar,     Dă-le dreaptă răsplătire,         Că m-au prădat în zadar     Mînia ta să-i urmeze         Ori măcar unde-or umbla,     Osînda ta să-i vîneze         Vezi pe ce locuri vor sta     Frică dă-le, să se teamă         Și frunza cînd s-o mișca,     Pribegind, să bage seamă         Chiar de vînt cînd o sufla.     Fă-le lor calea pustie,         Ca să umble rătăciți,     Arată a ta mînie         Și-unde or fi pribegiți.     Dreapta ta să răsplătească         Cestor nemulțămitori,     Urgia ta să-i osîndească         Ca pe niște împutători.     Curse-n calea lor le pune,         Să cază în perzare toți,     Nu mai vază zile bune         Nemulțemitorii hoți     Pașii lor le poticnește         Să n-aibă unde scăpa,     Adunarea lor zdrobește,         Oriunde se vor afla.     Să nu poată să-și găsească         Loc, să fie odihniți,     Pururea să rătăcească         Și să fie necăjiți.     Nu-și găsească un' să șadă         Cîtuși de puțintel loc,     Fă ca cerul să nu-i vadă,         Și ...

 

Nicolae Gane - Aliuță

... De va mai trăi mult sau puțin, de se va întoarce sau nu în țara lui, asemene era scris de mai nainte; de aceea el avea întotdeauna fața senină și liniștea sufletească a omului ce nu-și poartă grija vieții. Într-una din zile văzui în curtea noastră o ...

 

Dimitrie Anghel - Murmurul fîntînei

... astăzi mute: S-a potolit atîta viață, ș-a ars atîta foc de soare, De ani și ani, de cînd tot curge împrăștiind mărgăritare. De ani și ani... dar de atuncea grădina ș-a schimbat stăpînii Cu glasuri gîngave alt'dată — pe cînd eram ...

 

George Coșbuc - Fulger

George Coşbuc - Fulger Fulger de George Coșbuc Poveste în versuri Feciorul lui Crai-Negru cu drag ascultă sfatul Tătâne-său și pleacă la Volbură-mpăratul, Să ceară de soție pe Salba. Dragul meu Blând Volbură vorbește cunosc în tine eu Pe omul bun și vrednic! Ci-ți dau trei lucruri ție, Pe cari de le vei face, tu vei primi soție Pe Salba și, ca zestre, deplină țara mea! Te cugetă dar, Fulger, și, dacă-ți va plăce Copila, dă-mi cuvântul că stai la toate gata! La fată merge Fulger în turn; și-i place fata, Căci n-a văzut pe lume nimica mai frumos Ca Salba. Ea roșește și pleacă ochii-n jos, Când Fulger îi dă vorba, că dânsul o pețește; Și tot mai mult obrazul copilei se-nroșește, Pre când zicea: Tot pasul, p-al casei noastre prag, Să-ți fie pas de aur! Tu-mi ești atât de drag Și-a ta voi fi eu, Fulger, căci mult de tine-mi place! Tu mergi acum la tata și-i spune, că vei face Trei lucruri, vitejește, precum le va dori Să nu te temi de vorba lui Volbură: vor fi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... nici a scrie poate ști; Peste alt rău dăm, mai mare, vrând d-un rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros; Eu mă tem d-a zice multe, și devin întunecos; Unul n-are-atâtea dresuri, dar e gol, fără ... mai prost scriitor. Orice comandă e dată, voi în pace laborați, Judecată, minte puneți, repede să n-o luați. Un stil repede și iute, care curge tot rimând; Minte nu prea manifestă, judecată neavând. Fără-a pierde stăruirea, cu încetul naintați, De mii de ori fapta voastră revedeți și ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... nici a scrie poate ști; Peste alt rău dăm, mai mare, vrând d-un rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros; Eu mă tem d-a zice multe, și devin întunecos; Unul n-are-atâtea dresuri, dar e gol, fără ... mai prost scriitor. Orice comandă e dată, voi în pace laborați, Judecată, minte puneți, repede să n-o luați. Un stil repede și iute, care curge tot rimând; Minte nu prea manifestă, judecată neavând. Fără-a pierde stăruirea, cu încetul naintați, De mii de ori fapta voastră revedeți și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>